Era digitalizării: Care sunt joburile care nu vor mai exista și de ce

Printre singurele beneficii care au venit odată cu pandemia se numără și digitalizarea. Practic, au fost dezvoltate serviciile digitale și implicit a crescut cererea pe piața muncii pentru oameni specializați.

Înainte de 2020, România nu era printre țările fruntașe în ceea ce privește procedura de digitalizarea. Nici acum nu este neapărat în top, dar, din cauza pandemiei, companiile și firmele care activează pe teritoriul țării au fost nevoite să parcurgă rapid anumite etape pentru a putea să își continue activitatea.

Însă, nu doar sectorul privat a trebuit să treacă printr-o modernizare accelerată cât și instituțiile publice și implicit statul. Din păcate, însă, digitalizarea aduce schimbări și în ceea ce privește nevoia pentru anumite joburi. Dacă ne uităm în trecut, o să descoperim că pe măsură ce tehnologia a evoluat au dispărut anumite meserii, iar trendul începe să se manifeste și va continua și în viitor.

„Credem că în perioada următoare foarte multe companii se vor concentra pe zona de digitalizare și automatizare a serviciilor, atât pentru angajații interni, cât și pentru clienți. Acest lucru va duce la o creștere a cererii pentru specialiști IT în zona de servicii cloud, însă va reduce numărul de poziții din aria de suport și mentenanță. Spre deosebire de perioada pre-pandemie, așteptările tehnice din partea clienților sunt mult mai mari”, spune Alexandru Sgâncă, Business Unit Manager EAI & Country Manager al Counsel Group Frankfurt, companie specializată în specializată în furnizarea de servicii și soluții software.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Digitalizarea în România

Două zone importante în care guvernul poate aduce schimbări substanțiale sunt digitalizarea serviciilor publice și reconversia profesională către zona de IT. Ambele inițiative necesită un cadru legal care depinde 100% de oficialitățile din România.

„Un prim pas este Autoritatea pentru Digitalizarea României, însă această structură inițiază licitații publice pentru orice achiziție de consultanță IT, în loc să accepte parteneriate public-privat. Legat de reconversia profesională, categoric nu poți acoperi un gol de cunoștințe IT pe care le formează o facultate, însă, dacă ne uităm la modelul german, doar elevii performanți ajung în facultăți unde devin experți în diverse domenii din IT cum ar fi machine learning, data analytics sau inteligență artificială. Dar la fel de mulți elevi ajung în programe post-liceale de școli de IT unde ocupă poziții care nu necesită un nivel ultraspecializat”, explică managerul CGF.