”Combinațiile” cu criptomonede, pedepsite și în România: ce prevede noua lege referitoare la Bitcoin

Guvernele din tot mai multe țări au început să adreseze tranzacțiile frauduloase cu criptomonede printr-o legislație specifică. A venit rândul României să ia la rost ”combinatorii” de Bitcoin.

Au trecut câțiva ani de când Bitcoin și alte criptomonede valoroase au ajuns în centrul atenției. Până acum, însă, nu am avut o lege care să sancționeze penal multiplele forme de fraudă care se pot efectua cu criptomonede. O nouă lege în acest sens tocmai a trecut de Guvern și urmează să fie votată de parlament.

Pentru prima oară, avem o definiție a criptomonedelor în Codul Penal. Dacă legea va fi promulgată, o monedă precum Bitcoin va fi interpretată în țara noastră ca „o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și poate fi transferată, stocată și tranzacționată electronic”.

În ceea ce privește faptele infracționale cu criptomonede pe care autoritățile vor să le pedepsească, lista completă o poți vedea mai jos:

La ce oră se deschid secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale 2024. Orarul secțiilor din țară și diaspora

Apare o nouă firmă pe piața RCA din România. Ce prețuri propune și care este originea companiei

• deţinerea în vederea utilizării frauduloase a unui instrument de plată fără numerar obţinut prin furt, furt calificat, tâlhărie, tâlhărie calificată, piraterie, abuz de încredere, abuz de încredere prin fraudarea creditorilor, delapidare;
• transferul, importul, exportul, vânzarea, transportul, distribuirea sau punerea la dispoziție în vederea utilizării frauduloase a unui instrument de plată fără numerar obținut prin infracţiunile menţionate anterior;
• fabricarea, producerea, primirea, deținerea, transmiterea sau punerea la dispoziție a unui dispozitiv, instrument, date informatice, echipamente, inclusiv hardware sau software, ori a oricăror alte mijloace, cu scopul de a servi la însușirea unui instrument de plată fără numerar prin săvârșirea infracţiunilor mai sus menţionate;
• dobândirea pentru sine sau pentru altul, inclusiv prin importul, exportul, vânzarea, transportul sau distribuția unui dispozitiv, instrument, date informatice, echipamente, inclusiv hardware ori software, sau a oricăror alte mijloace cu scopul de a servi la însușirea unui instrument de plată fără numerar prin săvârșirea infracţiunilor menţionate anterior.

Este important de reținut că aceasta nu este nici pe departe o inițiativă la care s-au gândit oficialii români, ci, mai degrabă, este o aliniere la normele europene. Practic, se va reflecta în legislația românească Directiva Europeană nr. 713/2019 ce vizează combaterea fraudelor și contrafacerii în privința mijloacelor de plată fără numerar.

În final, până când acest proiect va deveni lege în România, mai trebuie să treacă printr-un parcurs destul de elaborat. De la Guvern, unde a fost adoptată, va fi supusă la votul Parlamentului. De acolo, va merge spre promulgare la președintele țări, urmând, cu un pic de noroc, să fie publicată în Monitorul Oficial. Imediat după, modificările prevăzute se vor transpune în Codul Penal.