Cele mai importante tendințe de pe piața muncii, la finalul anului

Anul 2021 a fost, la fel ca 2020, plin de provocări pentru angajații și angajatorii din întreaga lume. Pandemia pe care o traversăm de aproape doi ani ne-a schimbat radical felul în care trăim, muncim, gândim și visăm.

În privința pieței muncii, criza sanitară globală a reprezentat o adevărată piatră de hotar. În ultimii aproximativ doi ani, doar companiile care au știut să se adapteze schimbărilor au putut supraviețui pe piață.

Cheia succesului a fost, în 2020 și 2021, adaptarea la noutate, investițiile masive în digitalizare, dar și flexibilitatea.

Companiile care au pariat pe aceste idei, au reușit să se mențină pe o linie de plutire în ultima perioadă plină de incertitudini.

Orașul din România care se mândrește cu cel mai înalt brad natural de Crăciun. Are 29 de metri și cântărește 17 tone

Destinația de lux aleasă de Adelina Pestrițu pentru aniversarea soțului: cât costă să stai în „OZN”-urile din Arabia Saudită

Ceea ce s-a întâmplat până acum știm deja cu toții. Întrebarea căreia trebuie să îi căutăm un răspuns este „ce ne așteaptă în viitor?”.

Munca de acasă – un trend care nu se va demoda după pandemie

Experții în resurse umane sunt convinși că pandemia a avut și părți pozitive. Mai exact, a împins de la spate un curent care era nou și timid pe piața muncii de la noi din țară. Ne referim la tendința muncii de acasă.

Odată cu apariția crizei sanitare, în domeniile în care e posibilă telemunca, acest regim de lucru a echivalat cu salvarea de la faliment.

Odată cu beneficiile pentru afaceri și cu faptul că angajații au putut să își păstre joburile, oamenii au descoperit că această muncă de acasă e mai mult decât pare la prima vedere.

Mulți și-au dat seama că sunt mai eficienți de acasă, mai productivi, au mai mult timp pentru a petrece alături de familie și prieteni, se organizează mai bine, nu mai pierd timp în trafic sau chiar nu mai investesc bani în ținute pentru birou.

Toate aceste avantaje contribuie decisiv la formarea noului curent pe piața muncii. Finele anului 2021, dar și anii următori, ne vor surprinde cu o tendință din ce în ce mai puternică către munca de acasă.

Aceste lucruri sunt atestate deja de sondaje foarte sugestive. De exemplu, un sondaj BestJobs, realizat în luna iunie a acestui an, arată că două treimi dintre părinţii angajaţi care lucrează de acasă nu ar dori să se mai întoarcă la birou, fizic, așa cum făceau înainte de apariția crizei sanitare globale.

„Dacă în urmă cu un an, aproape jumătate dintre angajaţii care lucrau de acasă, împreună cu copiii, declarau că au dificultăţi în a-şi organiza eficient sarcinile de serviciu pe fondul întreruperilor şi atenţiei necesare îngrijirii copiilor, în acest an 61% dintre angajaţii părinţi care lucrează de acasă spun că s-au adaptat şi chiar pot să-şi desfăşoare bine activitatea în acest mod.

În plus, 67% dintre cei care au răspuns unui sondaj pe platforma de recrutare BestJobs nu s-ar întoarce la birou şi 72% consideră că acum reuşesc să menţină mai bine echilibrul între viaţa de familie şi cea de la job”, se arată în comunicatul BestJobs.

Dacă li s-ar impune revenirea la munca în colectiv, 22% s-ar bucura de o separare mai clară între viaţa profesională şi cea de familie. 17% văd ca avantaje ale revenirii la birou faptul că se pot conecta mai bine cu colegii şi că şi-ar îndeplini sarcinile mai eficient, potrivit sondajului BestJobs.

Angajații sunt hotărâți ca, măcar 1-2 zile pe săptămână, să aibă posibilitatea de a lucra de acasă. În acest sens, este edificator tot un sondaj BestJobs, din luna ianuarie a acestui an, care arată că , dacă ar putea să-şi aleagă programul, 23% dintre salariați consideră că lucrul la distanţă ar fi util cel puţin 1-2 zile pe săptămână, în timp ce aproape 12% ar vrea să meargă la birou doar 4 zile pe lună.

„Înainte de debutul pandemiei, peste 81% dintre angajaţii care au răspuns sondajului BestJobs lucrau de la birou – numai de la birou (61%) sau în cea mai mare parte a timpului de la birou (20%) – dar odată ce au experimentat şi munca remote au constatat că nu mai pierd timp cu deplasarea zilnică (69%) şi şi-au redus semnificativ şi cheltuielile zilnice, legate de transport, masă de prânz, haine etc. (51%).

Însă beneficiul principal, pe care majoritatea respondenţilor (56%) l-au resimţit lucrând de acasă, este că s-au putut proteja mai bine de Covid-19”, transmis reprezentanții platformei online de recrutare.

Mai mult decât atât, angajații ar dori și alte beneficii, asociate muncii de acasă. În acest sens, 81% din totalul angajaţilor participanţi la sondajul Bestjobs consideră că angajatorul ar trebui să le plătească utilităţile (internet, curent electric, apă) şi consumabile (apă potabilă, cafea, articole de birotica si papetarie etc.), dar şi să aloce un buget suplimentar pentru a acoperi beneficiile de la birou (49%) sau să subvenţioneze achiziţia unui mobilier de birou adecvat şi echipamente suplimentare (47%).

Cele mai multe beneficii de care s-au bucurat până acum angajații remote din România au fost flexibilitatea programului de lucru (63%), asigurări de sănătate private (38%), training-uri, workshop-uri, programe de dezvoltare sau reconversie (22%), dar şi bonusuri în bani (14%), zile de concediu în plus (8%) sau acces la consiliere psihologică sau de carieră şi mentorat (8%).

„Există o schimbare a mentalităţii provocată de pandemie“

Un alt sondaj, realizat la Aviva, una dintre cele mai mari companii de asigurări din Europa, a constatat că 95% din personal ar alege fie munca la distanţă cu normă întreagă, fie o împărţire flexibilă a muncii între domiciliu şi birou odată cu trecerea pandemiei

„Există o schimbare a mentalităţii provocată de pandemie“, spun reprezentanții companiei.

Freelancing-ul, o nouă tendință pentru piața muncii românească

Pe lângă munca de acasă, angajații se vor orienta și către renunțarea la joburile obișnuite, in favoarea freelancing-ului.

Sondajele recent efectuate pe piața muncii de la noi din țară arată că oamenii se vor orienta către proiecte, vor dori mai multă independență și vor renunța la sistemul de muncă clasic, ce presupune un contract pe termen lung și program zilnic.

Această tendință se resimte deja pe piața muncii de la noi. O estimare recentă arată că, la nivelul Uniunii Europene, 45% din veniturile generate în piața muncii în reprezintă contribuția freelancerilor.

Aceeași analiză arată că freelancing-ul va crește cu aproximativ 40% în 2021, din mai multe motive, precum:

-60% dintre angajați declară că sunt interesați să preia proiecte în colaborare pentru a-și crește veniturile;
-21% susțin că sunt tentați să părăsească locul de muncă pentru a avea mai multe job-uri în sistem frelancing.