Zeci de mamifere ar putea fi în pericol din cauza virusului: care specii pot avea cele mai mari probleme

Numeroase animale pot fi vulnerabile la SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, potrivit unui studiu amplu care observă modul în care virusul ar putea infecta celulele diferitelor mamifere, condus de cercetătorii UCL.

Studiul, publicat în Scientific Reports, raportează dovezi că 26 de animale în contact regulat cu persoane pot fi susceptibile la infecție. Cercetătorii au investigat modul în care proteina spike din SARS-CoV-2 ar putea interacționa cu proteina ACE2 de care se atașează atunci când infectează oamenii.

Centrul investigației a fost dacă mutațiile proteinei ACE2 la 215 animale diferite, care o fac diferită de versiunea umană, ar reduce stabilitatea complexului de legare dintre proteina virusului și proteina gazdă. Legarea de proteină permite virusului să intre în celulele gazdă. Deși este posibil ca virusul să poată infecta animalele printr-o altă cale, este puțin probabil pe baza dovezilor actuale că virusul ar putea infecta un animal dacă nu poate forma un complex stabil de legare cu ACE2.

Care sunt mamiferele cele mai susceptibile la a se îmbolnăvi

Cercetătorii au descoperit că pentru unele animale, cum ar fi oile și maimuțele mari (cimpanzeu, gorilă, urangutan, dintre care multe sunt pe cale de dispariție în sălbăticie), proteinele s-ar putea lega la fel de puternic ca atunci când virusul infectează oamenii. Unele dintre animale, cum ar fi oile, nu au fost încă studiate cu teste de infecție, astfel încât acest lucru nu confirmă faptul că animalul poate fi într-adevăr infectat.

Ce face Alexandra Căpitănescu la un an de când a câștigat Vocea României. Tudor Chirilă dezvăluie fața neștiută a succesului: „După concurs se instalează depresia”

Bilanț tragic după atacul de la Târgul de Crăciun din Germania: 4 morți și peste 200 de răniți

Autorul principal, profesorul Christine Orengo (UCL Structural & Molecular Biology), a declarat: „Am vrut să privim dincolo de animalele care fuseseră studiate experimental, pentru a vedea care animale ar putea fi expuse riscului de infecție și ar justifica investigații suplimentare și o posibilă monitorizare. Animalele pe care le-am identificat pot fi expuse riscului de focare care ar putea amenința speciile pe cale de dispariție sau să dăuneze mijloacelor de trai ale fermierilor. Animalele ar putea acționa, de asemenea, ca rezervoare ale virusului, cu potențialul de a reinfecta oamenii mai târziu, așa cum s-a documentat pe ferme de nurci”.

Echipa de cercetare a efectuat, de asemenea, analize structurale mai detaliate pentru anumite animale, pentru a obține o mai bună înțelegere a modului în care riscurile de infecție pot fi diferite între speciile de animale. Prin compararea descoperirilor lor cu alte date experimentale, aceștia stabilesc praguri pentru a prezice care animale sunt expuse riscului de infecție și care sunt cele care cel mai probabil nu pot fi infectate.

Astfel, ei au descoperit că majoritatea păsărilor, peștilor și reptilelor nu par a fi expuse riscului de infecție, dar majoritatea mamiferelor pe care le-au analizat ar putea fi infectate.

Profesorul Orengo a adaugat: „Detaliile infecției gazdei și severitatea răspunsului sunt mai complexe decât interacțiunile proteinei spike cu ACE2, astfel încât cercetarea noastră continuă să exploreze interacțiunile care implică alte proteine ​​ale virusului gazdă”.

Ar trebui să păstrăm distanțarea socială și față de animale, dacă suntem infectați

Descoperirile echipei sunt în mare parte de acord cu experimentele efectuate pe animale vii și cu cazurile raportate de infecții. Ei prezic o posibilă infecție la pisici domestice, câini, nurci, lei și tigri, care au raportat cazuri, precum și dihorii și macacii, care au fost infectați în studii de laborator.

Primul autor, Su Datt Lam (UCL Structural & Molecular Biology și Universitatea Națională din Malaezia) a spus: „Spre deosebire de experimentele bazate pe laborator, analizele de calcul pe care le-am conceput pot fi rulate automat și rapid. Prin urmare, aceste metode ar putea fi aplicate cu ușurință în viitor focarelor de virus care, din păcate, devin din ce în ce mai frecvente din cauza intrării umane în habitatele naturale”.

Coautorul, profesorul Joanne Santini (UCL Structural & Molecular Biology), a declarat: „Pentru a proteja animalele, precum și pentru a ne proteja de riscul de a lua într-o zi COVID-19 de la un animal infectat, avem nevoie de supravegherea pe scară largă a animalelor, în special animalele de companie și animalele de fermă, pentru a prinde cazuri sau grupuri timpurii, în timp ce acestea sunt încă ușor de gestionat.

„Poate fi, de asemenea, important să se utilizeze măsuri de igienă atunci când avem de-a face cu animale, similar comportamentelor pe care le-am învățat cu toții în acest an pentru a reduce transmiterea, iar persoanele infectate să se izoleze de animale, precum și de alte persoane”.