România, prima la ”tinere” mame: cifrele șocante care îți arată nevoia educației sexuale
România se află pe primul loc când vine vorba de adolescente care au devenit mame, una dintre cele mai grave consecințe a lipsei educației sexuale.
Mulți părinți care se opun introducerii educației sexuale în școli au argumentul că respectivele ore vor forța copiii lor să se gândească la sex. Dacă vrei să vezi că o fac deja, dar o fac prost și cu consecințe dezastruoase pentru tot restul vieții lor, este suficient să te uiți la statisticile de mai jos.
”Copiii vin ca scrisorile, nu știi cand te trezești cu un plic în cutia poștală. Eu habar n-am avut până în luna a șasea că sunt însărcinată. Mă simțeam rău și m-am dus la medic. Acolo am aflat că voi avea un copil”, spune Alina, o tânără mamă de doar 16 ani. Alina are noroc: părinții au înțeles situația și au decis s-o sprijine. La fel și cei de la școala la care învață. Tată copilului rămâne însă un secret.
România este pe prima poziție în Europa, când vine vorba de adolescente care aduc copii pe lume. Problema nici măcar nu mai vizează doar fete tinere din familii sărace de la țară, ci a ”migrat” la oraș, în familii din clasa de mijloc, cu venituri generoase.
Cea mai tânără mamă din România are 12 ani, conform celui mai recent set de date publicat de Institutul Național de Statistică. În 2019, au fost 700 de nașteri ale unor fetițe de 12 înregistrate. Pe lângă acestea însă, există nașteri neraportate, întreruperi de sarcină, înregistrate sau nu. Ca urmare, numărul ar putea fi semnificativ mai mare.
În graficul de mai sus poți să-ți faci o opinie și despre vârsta taților, dacă tot ne-am lămurit cât de gravă este problema mamelor. În ceea ce privește studiile care încearcă să dea un context mai amplu problemei, acestea nu sunt foarte multe, cu atât mai puțin în România. Unul dintre ele este însă disponibil aici.
”Una dintre minore ajunge la Centrul Maternal Arad orientată de către Complexul de Servicii Sociale Ineu (județul Arad), fiind asistată la Centrul Maternal după nașterea copilului. Tatăl copilului provine dintr-o familie monoparentală, cu tată necunoscut, iar tatăl natural al minorei provine dintr-o familie de tip consensual, cu tată necunoscut.
Relația minorei mame cu familia de origine este defectuoasă, de aceea ea se va orienta spre partenerul său, găsind o mai bună acceptare a ei și a copilului. Este de remarcat faptul că minora nu dorește să abandoneze copilul, deși acesta a fost un nou-născut cu risc, nou-născut mic, a fost în observație pentru o afecțiune suspectat infecțioasă, craniotabes neonatal, valgus al metatarsului, i-a fost stabilit tratament pentru profilaxia rahitismului carențial”, se arată în documentul de mai sus.
Alte câteva stastici îngrijorătoare pot fi văzute în graficele de mai jos, cu referire exclusivă la situația din România.