Țara care le-a făcut program influencerilor-copii: ce ar trebui să învețe România din asta

Viitorul e desenat de economia digitală, iar un mare rol îl vor juca influencerii. O țară din Europa a decis să reglementeze cumva munca și câștigurile pe care le obțin tinerii cu vârste sub 16 ani din social media.

Dacă ai copilărit în anii 90, probabil ți s-a spus, la fel ca multora de vârsta ta, că trebuie să-ți alegi o meserie care se caută pentru a fi sigur că nu duci lipsa banilor. Nici n-ai cum să-i blamezi pe părinții care încurajau genul ăsta de carieră, mai ales că mulți erau sătuli de lipsurile din comunism.

Secolul XXI, dominat de gig economy

Numai că internetul a evoluat extrem de tare, poate chiar mai mult decât se așteptau chiar creatorii sau promotorii fenomenului. Acum, auzi des vorbindu-se de gig economy, o cu totul altă modalitate de a fi angajat și de a câștiga bani. Din această categorie fac parte, în primul rând, freelancerii. Dar tot o formă de gig economy e și ceea ce fac influencerii.

Pe scurt, sunt oameni cu o mare notorietate în zona online. Au început să câștige bani din promovarea unor produse, mărci, branduri, doar că sistemul e într-o continuă dinamică și se schimbă permanent. N-ar trebui să fii mirat, așadar, dacă o să afli că sunt puști de 10 ani care câștigă din YouTube lunar mai mult decât aduni tu în luni întregi de muncă.

Imagini desprinse parcă din altă epocă. Cum arătau cele mai friguroase ierni din istoria României

Cel mai tare test viral de sărbători. Doar geniile îl pot găsi pe singurul Moș Crăciun diferit din imagine în doar 5 secunde

Cum era normal, acest domeniu avea nevoie să fie reglementat sub o formă sau alta. Iar Franța a început să facă acest lucru. Și primii vizați sunt influencerii care n-au împlinit încă 16 ani.

Reguli noi pentru influencerii minori din Franța

Franța se pregătește să vină cu un sistem de reglementare a activității influncerilor minori. Noua legislație are rolul de a stabili orele pe care aceștia le pot petrece online în interes de serviciu, dacă poți spune așa, dar și ce se întâmplă cu veniturile încasate. Se menționează acolo și dreptul de a fi uitat: cu alte cuvinte, platformele trebuie să se conformeze și să elimine un anumit conținut dacă minorul solicită asta.

Legea vine în contextul în care numărul minorilor care ajung și influenceri a crescut foarte mult în ultimii ani. Lista vloggerilor extrem de cunoscuți de pe YouTube cuprinde multe nume din categoria unor persoane influente extrem de tinere.

Francezii, cu un pas înaintea tuturor

Promotor al acestei legi este Bruno Studer, un parlamentar francez care crede că Franța va deveni, astfel, prima țară care reglementează drepturile copiilor care sunt staruri pe internet, scrie BBC.

Important de precizat, însă, legea adoptată cu unanimitate se adresează celor care creează conținut pentru internet și câștigă și bani din asta. Nu-s vizați, așadar, toți minorii care au conturi de Facebook, Instagram sau YouTube. O lege similară exista deja în Franța, dar li se adresa doar copiilor care sunt actori sau modele. Veniturile încasate de aceștia mergeau într-un cont bancar, de unde le puteau accesa numai după ce împlineau 16 ani.

Cam așa se întâmplă și cu influencerii minori.

Companiile care îi plătesc pe aceștia trebuie, de asemenea, să obțină un anumit aviz de la autoritățile locale.

Ce înseamnă asta pentru România

Deocamdată, e greu de crezut că decidenții politici de la București s-au gândit să reglementeze, într-un fel sau altul, noile activități din online. Dar ar fi de așteptat ca legea din Franța să servească drept inspirație și pentru alte țări europene. Mai devreme sau mai târziu, se va trezi și Guvernul de la București că are nevoie de așa ceva.

De remarcat că inițiativa nu aparține oficialilor de la Bruxelles, adică nu e făcută la nivel de Uniune Europeană, ci vine din partea unui stat membru, care a decis să acționeze pe cont propriu. Dar la fel de adevărat e faptul că și la Bruxelles se discută de ceva vreme despre reglementarea activității influencerilor.

Mai ales că e posibil ca acest gen de activități să remodeleze viitorul din mai multe puncte de vedere. Uite, de exemplu, cu ce clasament vine Forbes.

Publicația notează că, anul trecut, cele mai mari venituri din YouTube au fost obținute de Ryan Kaji, un american care are acum 9 ani. Canalul său, dedicat recenziilor la jucării, a reușit să genereze venituri de 26 de milioane de dolari. Locul al treilea în clasamentul Forbes e ocupat tot de un copil: e vorba de Anastasia Radzinskaya, despre care ai citit AICI, acum în vârstă de șase ani, care a avut venituri de 18 milioane de dolari.

În acest context, e clar de ce Franța a venit cu o astfel de lege. Și e lesne de înțeles de ce și România poate învăța ceva de acolo. Pandemia chiar s-ar putea să accelereze astfel de activități. E clar că decidenții politici de la București sunt ocupați cu altele de ani buni de zile.

Dar, așa cum pandemia a arătat (nu c-ar mai fi fost nevoie) cât de învechită poate fi programa școlară și cât de puțin e adaptat sistemul de învățământ noilor vremuri, la fel de bine ar putea să ne ia și alte lucruri pe nepregătite. E adevărat că, până una-alta, elevii din zonele defavorizate n-au nici măcar tabletele cu conexiune la internet promise de Guvern. Și-n aceste condiții, a te gândi la reglementarea influencerilor, minori sau nu, sună ca și cum ai pune carul înaintea boilor.

Dar n-ar trebui să te mire momentul în care viitorul ne va plesni direct în față. S-a mai întâmplat. Și știm că ustură tare.