Cât de eficientă este, de fapt, strategia prin care se urmărește imunizarea în masă

Strategia de imunizare în masă este una dintre abordările pe care anumite țări le-au adoptat în lupta cu virusul. Totuși, cât de eficientă este aceasta pe termen lung?

De la izbucnirea epidemiei de coronavirus, fiecare țară a luat măsuri prin care să încerce limitarea acesteia. În timp ce în majoritatea s-au închis școli și restaurantele, oamenii au fost încurajați să lucreze de acasă și s-a restricționat circulația liberă, altele au avut o abordare diferită. Vorbim, de fapt, despre strategia prin care nu se urmărește limitarea răspândirii virusului, ci imunizarea în masă.

În Europa, cea mai controversată strategie în ceea ce privește criza de coronavirus o întâlnim în Suedia. În loc să declare carantină sau stare de urgență, Suedia le-a cerut cetățenilor săi să practice distanțarea socială, însă doar în mod voluntar. Autoritățile suedeze au impus anumite restricții menite să aplaneze curba: nu au permis adunările publice de peste 50 de persoane, servirea la bar, și a recomandat cursurile la distanță în licee și universități. Totuși, nu au implementat controale, amenzi și stări de urgență, ca alte state ale lumii.

Imunitatea în masă este un concept epidemiologic care descrie situația în care o populație este suficient de imună la o boală pentru ca acel grup să nu mai poată fi afectat de o nouă infecție. Cu alte cuvinte, destui oameni nu se pot îmbolnăvi (fie prin vaccinare sau imunitate naturală) ceea ce înseamnă că și persoanele vulnerabile sunt protejate.

În cât timp se eliberează permisul de conducere în 2025. Cât este taxa și ce acte sunt necesare

S-au stabilit datele alegerilor prezidențiale. Când vor merge românii la urne

Stategia adoptată de Suedia este extrem de controversată și nu s-a ajuns încă la un consens în ceea ce privește eficiența strategiei de imunizare în masă. Totuși, sunt câteva lucruri de luat în considerare pentru a-ți da seama dacă a făcut mai mult rău decât bine sau invers.

Ce s-a întâmplat în Suedia

Suedezii și-au schimbat comportamentul, dar nu la fel de drastic ca și cetățenii din alte state. Cele mai multe dintre afaceri au rămas deschise și copiii mai mici sunt încă la școală. De asemenea, Suedia nu a introdus nici tehnologii sau aplicații de localizare.

Per total, rezultatele din țară au fost mixte. Suedia are cel mai mare număr de victime și cele mai multe cazuri pe cap de locuitor din Scandinavia. Totuși, rata este mai mică decât în cazul unora dintre vecinii săi din sud. Deasemenea, problemele economice au fost semnificative, însă nu le fel de mari ca în alte țări. În Stockholm, potrivit oficialilor de aici, aproximativ 25% din populație a dezvoltat anticorpi pentru noul virus.

Totuși, este mult prea devreme să putem determina dacă abordarea Suediei a funcționat sau nu. Evident, Stockholm nu este toată Suedia. Iar faptul că 25% din populația orașului are anticorpi nu este neapărat un motiv de sărbătoare. Anders Tegnell, epidemiologul șef al Agenției de Sănătate Publică din Suedia, e de părere că Stockholm ar putea ajunge să aibă imunitate în masă încă din această lună.

În plus, nu știm încă nici ce procent total de populație ar fi necesar pentru a atinge efectiv imunitatea în masă. Asta ar putea însemna că e nevoie să se ajungă la 80% din populație care să capete imunitate la virus.

Cât de eficientă e, de fapt, strategia de imunizare în masă

E clar că răspunsul Suediei la criză nu a fost perfect, dar a reușit să consolideze imunitatea în rândul tinerilor și a celor cu risc scăzut de a face complicații grave din cauza COVID-19. În același timp, a reușit și să aplatizeaze curba. Unitățile de terapie intensivă din țară nu au fost prea aglomerate, iar o altă parte bună e că personalul spitalului, deși este sub tensiune, cel puțin nu a trebuit să jongleze cu responsabilități suplimentare de îngrijire a copiilor, deoarece grădinițele și scolile primare și generale din țară continuă să funcționeze.

De cealaltă parte, exemplul suedez demonstrează că nici o strategie de imunizare în masă nu face prea multe pentru a proteja categoriile cu riscuri mai mari. Decesele în rândul persoanelor în vârstă din Suedia au fost extrem de mari.

În prezent, multe alte țări încearcă acum să imite abordarea Suediei. Atât Danemarca, cât și Finlanda au redeschis școli pentru copii mici. Germania permite redeschiderii micilor magazine. Și în România se vor adopta treptat măsuri de relaxare ale restricțiilor. De altfel, mulți experți spun că imunitatea în masă nu va putea fi atinsă până la dezvoltarea unui vaccin pentru noul coronavirus.

Imunitatea este complexă și ar putea funcționa diferit în cazul noului coronavirus

În mod obișnuit, omul dezvoltă imunitate împotriva unui virus după ce în contractează. Face asta cu ajutorul anticorpilor. Anticorpii sunt proteine produse de sistemul imunitar, create pentru a ataca un virus, o bacterie sau vreun alt agent patogen. Anticorpii persistă de obicei în fluxul sanguin după o infecție, în cazul în care virusul revine. Dacă acest lucru se întâmplă, anticorpii sunt sunt gata de acțiune. Astfel, corpul are un răspuns imunitar mult mai rapid: acționează atât de intens încât abia s-ar putea înregistra o a doua infecție. Acest lucru înseamnă că pacienții convalescenți, cei care și-au revenit, au rezistență la reinfecție.

Deși știm asta la nivel teoretic, în practică, nu știm dacă acesta este cazul și în ceea ce privește virusul SARS-CoV-2. Lucrurile stau ceva mai diferit în ceea ce privește coronavirusul, spune epidemiologul Maria van Kerkhove din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Unul dintre motive este legat de faptul că virusul este unul nou și n-a mai fost niciodată într-o gazdă umană până la sfârșitul anului 2019.

Un alt lucru de luat în considerare atunci când vorbim despre imunizare în masă este perioada de timp pentru care o persoană ar putea rămâne imună. De exemplu, vaccinurile antigripale trebuie să fie re-administrate în fiecare an. Asta pentru că, în mare parte, în timp, numărul de anticorpi antigripali din corp scade. Cei mai mulți dintre noi suntem expuși în mod repetat la virusurile care provoacă răceala obișnuită, astfel încât numărul nostru de anticorpi este completat în fiecare an. Astfel, dacă nu suntem expuși la virus pentru o perioadă de timp sau sistemul nostru imunitar este slăbit, putem redeveni vulnerabili.