De ce să fii recunoscător în cel mai dificil an din viața ta: schimbarea de atitudine pentru un corp sănătos

Ziua Recunoștinței a fost sărbătorită de curând în SUA și, deși a devenit o bombă comercială exploatată de marile corporații, premisa din spate este una foarte bună.

[related]

În urmă cu câteva minute, am văzut o memă pe Facebook, una dintre sutele sau miile care îți trec zilnic sau săptămânal prin fața ochilor. Cineva scrisese cu cretă un mesaj simplu. ”Am crezut că 2020 va fi anul în care voi dobândi tot ce mi-am dorit. Acum, știu că 2020 este anul în care apreciez tot ceea ce am.”

Mă trezisem de dimineață cu gândul de a scrie încă un articol dramatic despre coronavirus, despre argumentele aparent infinite pentru care consider că am pierdut lupta cu pandemia în fața conspirațiilor.

UPDATE Prăbușirea avionului din Kazahstan. 32 de persoane au supraviețuit din cele 100 aflate la bord

De ce nu se găsesc ouă de curcă în supermarketuri, de fapt. Motivul pentru care nu e recomandat să le consumăm

Voiam să detaliez numărul șocant de oameni care refuză tratamentul când se află pe un pat de spital pentru că sunt convinși că se fac experimente pe ei. Voiam să atrag atenția asupra românașilor noștri care, pornind de la un articol pe Facebook, ajung să-și piardă viața pentru că, în opinia lor, virusul nu există.

Mema de mai sus mi-a schimbat un pic ”direcția” și m-a făcut să cercetez un subiect diametral opus pentru aceste rânduri. De ce să fii recunoscător? Cât de util este să te bucuri de ceea ce ai în raport cu ceea ce îți dorești? De ce ar fi bine să manifești recunoștință față de oamenii din jurul tău, de la un curier care ți-a livrat coletul la timp până la persoana iubită, un frate sau un părinte.

De ce nu-ți vine natural să fii recunoscător

Cei mai mulți dintre noi asociază ideea universurilor paralele cu filmele SF pe care le-au văzut în copilărie sau săptămâna trecută. Într-o lucrare recentă a lui Mark Manson, autorul reduce însă acea teorie incredibil de complexă la o perspectivă subiectivă asupra realității în care trăim.

De fiecare dată când te gândești ce s-ar fi întâmplat dacă renunțai la școală, dacă nu te despărțeai de fosta prietenă, dacă ai fi câștigat la loto, îți faci în cap un scenariu. Acela este universul tău paralel. Te gândești cum ți-ar fi progresat întreaga viața pornind de la o decizie de moment sau de la un set de circumstanțe care nu s-a produs. Totul se desfășoară în mintea ta ca un film, în detaliu.

Chiar dacă nu le conștientizezi, aceste universuri paralele îți consumă foarte mult timp. Te gândești cum ar fi fost dacă aveai un copil de la 20 de ani, în loc de 35 sau niciodată. Ce ai fi putut să ai acum dacă ai fi acceptat să-ți schimbi cariera, dar nu ai făcut-o pentru că îți era frică de volumul semnificativ de stres potențial?

În viață, cele mai multe stări pe care le experimentăm pleacă de la o comparație. Când vezi că un coleg din liceu și-a luat acum un Lamborghini, te superi pentru că, ”într-un univers paralel”, ai fi putut să ai și tu aceeași mașină. Fiecare dintre noi, într-o mare parte din timp, își vede realizările prin această lentilă un pic gri, murdară și posacă.

Deși ai putea să te gândești la un univers în care tu ai rămas singur pentru că nu te-ai căsătorit cu cea mai frumoasă, deșteaptă și potrivită persoană pentru tine, optezi pentru scenariul în care ”sigur” ar fi existat cineva mai bun.

Din păcate, când îți creezi în minte acele scenarii, uitând să apreciezi ceea ce ai și deciziile inspirate pe care le-ai luat de-a lungul vieții, ești foarte ușor dominat de sentimente de regret, vinovăție, rușine, cătrâneală și, nu de puține ori, depresie. Din varii motive, ai ales odată să nu-ți mai trăiești viața pe care o ai, ci cea pe care ai fi putut să o ai.

Dacă ai însă un moment de luciditate, începi să-ți imaginezi universurile paralele în care ți-ar fi putut fi mult mai rău decât acum. Conștientizezi că ți-ai fi putut pierde o mână într-un accident, ai fi putut să rămâi fără părinți la o vârstă fragedă, ai fi putut să te îmbolnăvești de coronavirus și să-ți pierzi viața din asta. Li s-a întâmplat multora.

Atunci, îți dai seama că partenerul tău de viață este grozav, că ai cei mai buni prieteni, că ești norocos pentru că pui mâna pe un telefon și cineva este în permanență la capătul firului să te asculte. Aceste comparații ”în jos” te fac să fii recunoscător. Te ajută să apreciezi mult mai mult ceea ce ai și să-ți dai seama de numărul incredibil de mare de oameni ale căror decizii nu au generat rezultate la fel de pozitive.

Subit, ești mai fericit, mai împlinit cu tine și cu ceea ce ești. Îți dai seama că toate părțile tale bune sunt rezultatul deciziilor bune sau mai puțin bune pe care le-ai luat în trecut.

Beneficiile științifice ale recunoștinței

Dacă demontezi piesă cu piesă psihicul uman, acesta prezintă în continuare o serie stufoasă de necunoscute, pe lângă variabile influențate de un număr infinit de factori. Chiar și așa, din ce în ce mai mulți medici au început să conștientizeze că un psihic sănătos se reflectă într-un trup sănătos.

Un om fericit este mai puțin bolnav decât o persoană care se trezește în fiecare dimineață și se gândește în câte feluri poate să meargă prost ziua de astăzi. La fel cum stresul poate duce la numeroase forme de cancer, consensul științific este că manifestările de recunoștință au beneficii importante pe termen lung. În mod implicit, te ajută să fii mai fericit.

Dincolo de asta, recunoștința duce la scăderea nivelului de stres, la reducerea probabilității de depresie și anxietate. Nu e de neglijat nici faptul că, atunci când ești recunoscător față de alți, de fapt, generezi fericire, ca imediat să devii tu însuți mai fericit, ca într-o manifestare a karmei pe repede înainte.

Pe partea de psihic manifestată în fizic, au fost deja înregistrate dovezi științifice conform cărora manifestările de recunoștință duc la o îmbunătățire a calității somnului și nimic în această lume nu este mai important decât să dormi bine. În plus, reduce probabilitatea de afecțiuni cardiovasculare și sporește performanța sistemului imunitar.

Deși pare SF la prima vedere, dacă te gândești bine, s-ar putea să-ți dai seama că unele dintre cele mai fericite zile din viața ta te-au ajutat să fii mai relaxat, să dormi mai bine, să fii mai puțin stresat, să vezi altfel viața și pe cei din jurul tău. În mod uzual, astfel de stări le trăiești în prima sau a doua zi de concediu, dar dacă ești recunoscător, ar putea deveni o constantă în viața ta.

Recunoștința este strâns legată de optimism și te ajută să dezvolți o perspectivă semnificativ mai pozitivă asupra lumii înconjurătoare. Dacă înțelegi asta, s-ar putea să petreci mai mult timp reflectând asupra lucrurilor pe care le deții deja și asupra oamenilor care fac parte din viața ta, în loc să pui accent pe ce îți lipsește.

În continuare, sunt de părere că este util să ai scopuri, să te gândești ce faci în continuare și ce îți dorești să realizezi sau să-ți cumperi, dar acele detalii nu ar trebui să pericliteze bucuria derivată din ce ai deja. Nu de alta, dar cu siguranță ai mai multe decât ai nevoie.

Fii recunoscător față de ceilalți, de la un zâmbet la mulțumesc

În cartea sa foarte populară How to win friends and influence people (Cum să câștigi prieteni și să influențezi oameni), Dale Carnegie pune accent pe valoarea inestimabilă a banalului zâmbet și a manifestărilor de apreciere față de efortul altora. Este incredibil câte ai de câștigat în raporturile de interacțiune umană doar pentru că îi arăți cuiva că este important pentru tine, că este valoros.

Împărtășești bucurie în momentul în care zâmbești unui necunoscut pentru că ți-a ținut ușa la lift sau unui membru al familiei că ți-a adus un sandwich când tu nu ai apucat să mănânci pentru că lucrezi. Zâmbește mai des și nu uita să fii recunoscător pentru oamenii din viața ta.

Gândește-te că, dincolo de Ziua Recunoștinței, toate religiile antice au, printre tradiții, diverse manifestări de recunoștință pentru roadele naturii, dar și pentru cei din jur. Poate ai auzit vreodată de formularea de salut Namaste din Yoga și învățătura Hindusă, aceasta se transpune printr-o conștientizare a scânteii divine de mărinimie din fiecare dintre noi. Cu acel cuvânt, manifești recunoștință pentru prezența acelei scântei în interiorul participanților la dialog.

”Inteligența este recunoașterea instant a faptului că fiecare criză este o binecuvântare”, atrăgea atenția Dr. John Demartini în cartea sa The Gratitude Effect (Efectul Recunoștinței). Autorul pune atât de mult accent pe faptul că ar trebui să vezi partea bună în orice interacțiune sau experiență, cu beneficii pe termen lung, încât te încurajează să ignori până și noțiunea tradițională de criză. Indiferent dacă este vorba de o relație de familia sau una de business, fiind recunoscător, vei avea doar de câștigat.

Recunoștința nu îți vine natural, dar sigur se poate învăța

Unele popoare pun mai mult accent pe sănătatea psihică decât altele. Din păcate, România, ca o țară ex-comunistă, are mari dificultăți în a conștientiza atât beneficiile dialogului cu un psiholog, cât și ale interacțiunii cu un om drag.

Noi nu vorbim despre sentimentele noastre și avem vorbe precum ”să moară și capra vecinului”, când ne confruntăm cu un episod mai dificil. Cu alte cuvinte, este improbabil ca recunoștința să fie foarte sus pe lista priorităților. Din fericire, la fel ca o limbă străină, se poate învăța, indiferent de vârsta pe care o ai și chiar dacă unora s-ar putea să le vină mai ușor decât altora.

Un mecanism interesant pe care l-ai putea adopta este ținerea unui jurnal dedicat doar acestui scop. Jurnalul recunoștinței are nevoie de doar 15 minute înainte de culcare, cel puțin o dată pe săptămână, pentru câteva săptămâni. Mai multe studii au confirmat că, dacă te angajezi la această activitate de trei ori pe săptămână, ești mai fericit decât dacă devină o sursă de stres zilnică.

Nu trebuie să o percepi ca pe o sarcină de serviciu și nici măcar nu trebuie să fie pe o foaie de hârtie. Poți s-o faci în notițele de la telefon. Scrie cinci lucruri pentru care ești recunoscător, dar nu o fă în cap. Gestul de a scrie acele cuvinte, de a le contabiliza, de a le avea undeva pentru referință ulterioară generează beneficiul. Nu contează dacă lucrurile sunt mai importante (am obținut o mărire de salariu) sau mai puțin importante (mi-a ieșit maioneza la salată).

Important este să fie cinci și, de fiecare dată, altele. În acest fel, te vei forța să-ți amintești micile și marile bucurii, cu condiția să fii specific. Nu fi recunoscător pentru masa de prânz, ci pentru faptul că ai luat prânzul cu soția și nu v-ați mai sincronizat de vreo săptămână. Îți vei da seama că îți merge mai bine decât crezi la prima vedere.

Nu te gândi doar la lucrurile bune care ți s-au întâmplat, ci și la cele negative pe care le-ai evitat. Bucură-te că nu ai luat o amendă de circulație, că ai ajuns la timp la o întâlnire, că ai cunoscut un om nou cu care ai rezonat sau că nu ți s-a ars mâncarea când ai stat pe telefon mai mult decât ar trebui.

Conștientizează că norocul nu este întâmplător, iar universul complotează pentru ca ție să ți se întâmple lucruri bune. E ca și cum primești cadouri de unde nu te aștepți. Este benefic să-ți dai seama că majoritatea surprizelor pe care le întâmpini într-o zi sau o săptămână sunt deseori mai bune decât rele.

Scrisorile de manifestare a recunoștinței ilustrează alt mecanism pentru a dobândi abilitatea de conștientizare a lucrurilor bune din viața ta. Dacă un episod pozitiv din viața ta este direct legat de interacțiunea cu o altă persoană sau este rezultatul gestului făcut de cineva, scrie-i o scrisoare într-un limbaj liber și detaliat. Explică în termeni clari de ce ești recunoscător, de ce simți că acel om ți-a influențat viața într-o manieră pozitivă.

Insistă pe ce faci acum sau ce ți se întâmplă și de ce gestul lor este relevant și în prezent, nu doar la momentul în care a avut loc. În condiții ideale, ar fi frumos să te apropii de 300 de cuvinte sau aproximativ o pagină A4 și să dai scrisoarea respectivă în mână destinatarului. Pentru că trecem însă însă printr-o pandemie, funcționează și un email, Messenger, WhatsApp, cu condiția să nu omiți detaliile de mai sus. Eventual, sună persoana căreia i se adresează scrisoarea și citește-i textul la telefon sau printr-o videoconferință, pentru un impact mai mare, atât pentru tine cât și pentru ea.

Vizavi de consecințele pe termen lung ale manifestării recunoștinței, mai ales în interacțiunea cu alți oameni, un studiu interesant explică faptul că imediat după ce ai adoptat una dintre practicile de mai sus, comportamentul ți s-ar putea schimba în bine, pe termen lung. De exemplu, pentru că ai început să înțelegi sentimentele pe care ți le generează interacțiunea cu alți oameni, sunt șanse mari să fii mai precaut în interacțiunile tale cu alte persoane pentru a nu răni, pentru a fi constructiv în dialog, pentru a stârni o scânteie de bucurie, pentru a avea un impact pozitiv asupra altora.

[related]

În încercarea ta de a fi mai recunoscător pentru lucrurile bune care ți se întâmplă, vei începe să fii mai generos cu cei din jur. Percepția asupra lumii înconjurătoare ți se va deforma într-o direcție pozitivă și, la rândul lor, majoritatea oamenilor te vor aprecia mai mult. Fii un om mai bun, vei avea parte de experiențe mai bune de la cei din jur, iar conștientizându-le, vei fi mai împăcat cu tine, mai puțin stresat, mai sănătos, din toate punctele de vedere.

Conținutul articolelor din secțiunea Opinii reprezintă strict opiniile autorilor textelor și nu reprezintă neapărat poziția oficială a PLAYTECH.ro.