Cum se va termina criza: cele patru scenarii posibile

Perioada prin care trecem este una nesigură, pentru că nimeni nu știe, de fapt, cum sau când se va termina criza prin care trecem. Totuși, un expert vede patru scenarii posibile.

Devi Sridhar este șefa catedrei de sănătate publică globală din cadrul Universității din Edinburgh. Aceasta vede patru scenarii posibile despre cum vom proceda pentru a ajunge, eventual, la finalul crizei, iar fiecare dintre acestea depinde de felul în care acționează atât cetățenii, cât și decidenții.

Primul scenariu este poate cel mai optimist, dar și cel mai puțin plauzibil. În acest caz, toate guvernele lumii ar colabora pentru a ajunge la un plan comun. Astfel, toate statele și-ar închide simultan granițele pentru o durată de timp stabilită de comun acord, dar și o campanie agresivă de identificare a purtătorilor virusului pentru prevenirea transmisiei.

Totuși, Devi Sridhar spune că această abordare este destul de improbabilă. Ar putea deveni realitate din următoarele trei motive: dacă metodele de tratament vor fi neeficiente, dacă un vaccin va dura prea mult până va fi gata și dacă imunitatea va fi doar pe termen scurt.

Rezultatele Loto de joi, 9 ianuarie 2025: Numerele extrase la Loto 6/49, Loto 5/40 și Joker. Report de 1,46 milioane de euro la Loto 6/49

Prințul Harry și Meghan Markle evacuați de urgență din conacul lor „cu risc ridicat”, pe măsură ce incendiile se apropie

Cum arată al doilea scenariu

Acesta este un pic mai posibil, spune profesoara. În cadrul acestuia, teoria este că studiile pentru dezvoltarea unui vaccin ar fi promițătoare. Astfel, în timp ce ar aștepta după un vaccin, țările ar încerca să întârzie răspândirea virusului în următoarele 12 – 18 luni, prin perioade de carantinare intermitente.

În acest caz, autoritățile medicale ar trebui să anticipeze cu trei săptămâni înainte dacă sunt suficiente paturi, ventilatoare și personal medical pentru a-i trata pe cei infectați. Pe baza acestora, guvernele ar decide dacă să relaxeze sau să înăsprească măsurile de carantinare.

Sridhar spune că acest scenariu este departe de a fi unul ideal, în ceea ce privește criza. Ar însemna că sistemele medicale ar fi copleșite, iar costurile economice și sociale ale carantinei ar fi foarte mari.

O peroadă prea mare de carantinare ar afecta foarte mult populația: am avea de-a face, de exemplu, cu șomaj în masă sau o creștere a sărăciei. În țările mai sărace, mai multe persoane ar urma să moară din cauza carantinei decât din cauza virusului.

Al treilea scenariu prin care criza s-ar putea sfârși

Devi Sridhar e de părere că acest scenariu este și mai plauzibil. În acest caz, statele ar urma exemplul Coreei de Sud, în timp ce așteaptă pentru găsirea unui vaccin. Astfel, ar crește capacitatea de testare pentru a identifica toți purtătorii de virus, ar realiza anchete epidemiologice pentru a-i identifica pe cei cu care au intrat în contact și i-ar pune în carantină pentru trei săptămâni.

Acest scenariu ar implica un efort mare: ar fi nevoie de planuri la scară largă, dezvoltarea rapidă a unor aplicații de monitorizare a populației, mii de voluntari de prelevare a probelor necesare pentru testare și multe altele. Astfel, ar putea fi aplicate măsuri de relaxare a distanțării sociale pentru a preveni răspândirea virusului și pentru a ușura presiunea asupra sistemelor de asistență medicală.

Cum arată cel de-al patrulea scenariu

În absența unui vaccin descoperit în viitorul apropiat, criza s-ar putea sfârși altfel. Al patrulea scenariu ar implica gestionarea crizei COVID-19 prin tratarea simptomelor și nu tratarea cauzei. Personalul medicali ar putea administra terapii antivirale care împiedică deteriorarea stării pacienților până la punctul în care ar avea nevoie de terapie intensive sau prevenirea decesului acestora atunci când ajung într-o stare critică.

O soluție și mai bună ar fi utilizarea terapiei profilactice pentru a preveni apariția COVID-19, în combinație cu testarea rapidă, pentru a-i identifica pe cei care au fost infectați. În țările cu resurse, acest lucru ar putea funcționa, dar pentru țările mai sărace această abordare ar fi dificilă, dacă nu chiar imposibilă.

„Nu există o soluție ușoară. Lunile următoare vor implica un act de echilibrare fragil între interesele sănătății publice, ale societății și economiei, guvernele fiind mai dependente unul de altul mai mult ca niciodată”, spune Prof Devi Sridhar.