Încă o dată, la un an distanță, autoritatea care poate da drumul la 5G a vorbit despre 5G. Și, deocamdată, n-avem decât vorbe. Asta e una dintre probleme.
[related]
Atât în 2019, cât și, iată, în 2020, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații s-a rezumat la declarații. Cele mai recente susțin că până la finalul anului va fi finalizată licitația pentru rețeaua 5G.
Optimismul ANCOM este, uneori, absolut cuceritor. Ocazie cu care amintesc de Cristian Popa, director executiv al Autorității, și-o declarație de-ale sale din 2019: „La finalul lunii iulie [2019], vom aveam tot proiectul final. Intenţionăm ca, în a doua jumătate a anului [2019], să avem efectiv licitaţia şi până la jumătatea lunii decembrie [2019] să închidem licitaţia şi benzile de frecvenţe să fie alocate”.
Sigur, putem spune că 2019 a fost un an agitat, iar acum 2020 i-a luat cu lejeritate fața. Ocazie cu care schimbăm reprezentantul ANCOM către Eduard Lovin, vicepreședinte: „Sperăm că în trimestrul 4 al anului în curs [octombrie – decembrie 2020] vom acorda licenţele pentru spectrul suplimentar 5G. Am considerat că este mai sigur să amânăn pentru finalul acestui an. Ne dorim ca toată documentaţia să fie adoptată până în trimestrul 3 al acestui an [iulie – septembrie]”.
Situația nu e însă pe cât de dramatică pare. Nici alte țări n-au un avans considerabil, mai puțin Olanda, Coreea de Sud, Marea Britanie și poate Statele Unite ale Americii, dar cea din urmă e destul de mare și cu discrepanțe semnificative între regiuni, orașe și viteze (AT&T, de exemplu, vinde conexiune 4G+ ca fiind un fel de 5G).
E însă posibil ca din 2021 să discutăm despre 5G în România și nu doar prin rețele 4G adaptate pentru câteva puncte cheie în câteva orașe cheie. Și de aici începe prima problemă și una considerabilă.
Pe scurt, 5G e un standard nou pentru internet mobil de viteză mai mare, cu lățime de bandă mai mare și, în esență, mai bun decât ce avem acum și capabil să țină ce vom avea conectat la internet în următorii cinci până la 10 ani. În egală măsură este și un standard care sperie oamenii. Oameni care stau pe internet, pe 4G sau Wi-Fi, dar tot oameni.
Dincolo de ce păreri au oamenii online, problema s-a extins în offline. Turnuri 5G au fost incendiate în ultima perioadă în Olanda, Italia, Irlanda, Belgia, Cipru și Marea Britanie. Atacatorii cred, pe de o parte, că boala COVID-19 nu ar exista, ci ar fi doar un mit pentru a ascunde efectele 5G. Pe de altă parte cred că prin 5G populația poate fi controlată prin presupuse cipuri implantate prin vaccin. Cea din urmă e însă o teorie conspiraționistă a cărei veridicitate se oprește fix după ce-ai rostit fraza precedentă.
Problema aici e că astfel de conspirații o pot lua foarte ușor la fel. În Marea Britanie, spre exemplu, au fost circa 60 de astfel de acte de vandalism și incendiere. Cei care cred în teoriile conspiraționiste susțin că au descoperit un turn 5G în noua bancnotă de 20 de lire și consideră că ar fi un fel de mesaj codat. În realitate, era doar farul din Margate, orașul lui J. M. W. Turner, artistul de pe bancnotă.
Astfel de situații e posibil să le avem și în România.
Tocmai de aceea, până la licitația pentru 5G, ANCOM, alături de operatori și producători de telefoane, ar putea începe o campanie de comunicare care să explice oamenilor, tuturor oamenilor, ce-i cu 5G, cum funcționează, la ce e bun, ce fac antenele puse pe blocuri. Și asta nu în jargon, cum am folosit și eu mai devreme – cu lățime de bandă -, ci în cel mai simplu limbaj.
Chiar dacă trecerea de la 4G la 5G vine cu numeroase beneficii, nu înseamnă că trebuie să vină și cu o probleme sociale și, eventual, incendierea antenelor.
A doua problemă are legătură directă cu prețul telefonului. Și creșterea de preț vine într-un moment sensibil, cum e criza economică provocată de criza medicală. Cea mai bună dovadă în sensul schimbării de abordare e la OnePlus.
Seria OnePlus 8, atât în standard, cât și Pro, s-a îndepărtat de principiile primelor modele. Dar nu asta contează, pentru că e o urmare firească a succesului. Dar compania încearcă să țină pasul cu concurenți care încă se descurcă extraordinar de bine, cum ar fi Samsung, Huawei, Apple sau Xiaomi. Așa că a trebuit să promită și 5G, chiar dacă infrastructura e limitată.
5G duce însă la creșterea prețului telefoanelor, pentru că modemul respectiv e mai scump. Deocamdată, dată fiind lipsa adopției la scară mare, nu putem vorbi de-o amortizare a costurilor pe cercetare și dezvoltare (atât la producătorul de modem – cum sunt Qualcomm sau Huawei, cât și la producătorul de telefon – baterii mai mari, eficientizarea consumului, arhitectura carcasei etc.).
Pe scurt, prețul crește. În unele cazuri cu 50 de euro, în altele cu până la 200 de euro. Asta duce și la o standardizare nedorită: telefonul de 1.000 de euro. Sigur, schimbarea a început încă din 2017 (cu iPhone X), dar în 2020 e stabilizată. Asta în timp ce cererea cu siguranță va fi mai mică, mai ales pentru unele branduri.
În cazul de mai sus, bateria mai mare e necesară și pentru 5G. Le-am comparat pe cele două, pentru că sunt cele mai apropiate din punct de vedere tehnic, dar sunt și de la o companie pe care clienții o apreciază.
Prețurile cresc, cumva firesc cu orice tehnologie nouă, așa că în primii doi – trei ani vei vedea schimbarea asta. Producătorii vor încerca să mențină cota de piață cu modele ieftine 4G și să țină pasul cu vârful ierarhiei prin modemuri 5G implementate în telefoane.
În 2019, în aproape jumătate de an, Samsung a spus că a vândut circa două milioane de telefoane 5G. Și atunci avea doar modelul Galaxy S10 5G. Ceea ce-i impresionant. În 2020, are mai multe ca niciodată. Și vor mai fi altele. Și, deocamdată, Samsung încă are prețuri la care te-ai aștepta.
[related]
Pentru tine, utilizator final, telefonul 5G ieftin va fi de dorit, dar nu va veni prea curând. Iar cele care vor promite asta vor fi cel puțin îndoielnice. Așa că, încă un an, mai poți aștepta. Rețeaua din România va însemna ceva și, totodată, vor scădea prețurile telefoanelor de anul acesta.