10 apr. 2020 | 16:33

Ce e polimorfismul genetic și cum ar putea fi un factor de protecție pentru țări ca România

ȘTIINȚĂ
Ce e polimorfismul genetic și cum ar putea fi un factor de protecție pentru țări ca România
Ryoji Iwata / Unsplash

Polimorfismul genetic are legătură cu genele umane și ar putea fi unul dintre motivele pentru care anumite țări sunt mai puțin afectate de pandemie.

Statele lumii sunt afectate diferit de pandemia de coronavirus. O echipă de cercetători a ajuns la concluzia că acest lucru s-ar datora, în parte, și unul fenomen numit polimorfism genetic. Acesta ar fi motivul pentru care statele din Europa de est (printre care și România) și țările scandinave ar fi mai puțin afectate de pandemie.

Este vorba, de fapt, despre o diferență în secvența ADN între indivizi, grupuri sau populații. Polimorfismele apar prin mutații. Mutația se poate datora unei schimbări de la un tip de nucleotidă la un altul, dar se poate datora și unei inserții, ștergeri sau unei rearanjări de nucleotide. Odată format, un polimorfism poate fi moștenit ca orice altă secvență ADN. Astfel, poate fi dat mai departe de la părinți, la copii.

Cercetătorii de la Universitatea din Gand (UGent, Belgia) au ajuns la concluzia că o diferență genetică între locuitorii Europei ar putea explica de ce țările scandinave sau cele din Europa de Est par mai puțin afectate de pandemia de coronavirus. În țările scandinave, numărul de morți este mult mai mic decât media și în țările din Balcani numărul deceselor este de asemenea relativ scăzut.

Polimorfismul genetic care pare să ne protejeze un pic mai bine de pandemie

Fenomenul despre care vorbesc cercetătorii este cunoscut sub numele de polimorfismul D al genei ACE1. Aceștia au găsit o legătură evidentă între o genă (ACE1) și dezvoltarea COVID-19.

Potrivit cercetătorilor belgieni, cu cât mai mulți cetățeni au polimorfism D al genei respective, cu numărul de decese din respectiva țară este mai mic.

„În general, cu cât mergem mai spre estul Europei, cu atât este mai curent polimorfismul genei ACE1”, explică profesorul Joris Delanghe. “În același timp, vezi că gravitatea epidemiei de COVID-19 scade pe măsură ce treci din Europa occidentală în Europa centrală și de est”, mai explică acesta.

Până la 41% din diferențele de contaminare între țări se pot explica prin frecvența acestui polimorfism genetic particular. Studiul cercetătorilor se bazează pe baze de date științifice privind frecvența fiecăruia din aceste polimorfisme în rândul populației a 25 de țări din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Prin corelarea acestor date cu cele privind numărul de infectări și de decese în aceste țări, au găsit o asociere evidentă pentru una din aceste gene, gena ACE1.