Cum a fost schimbată clima în America din cauza europenilor

Înainte ca Cristofor Columb să descopere America în 1942, regiunea adăpostea o populație de peste 6 milioane de băștinași. Un secol mai târziu, numărul lor a scăzut la 6 milioane.

Contactul băștinașilor americani cu europenii a adus celor dintâi nu doar război și foamete, ci și boli cândva letale, precum variola, pojarul și gripa, care au decimat populații locale întregi. Pierderile au constituit, la acea vreme, 10% din populația totală a Pământului.

Un nou studiu, publicat în jurnalul Quarternary Science Reviews, sugerează că multitudinea de morți a dus la o mică epocă de gheață, care ar fi durat între secolele șaisprezece și nouăsprezece.

While journalists report as though the article makes an entirely new argument, its core concept actually dates back to 2003, when climatologist William Ruddiman first proposed it. The new article is really a comprehensive attempt to test an old idea. 2/15 https://t.co/YoNVRlRPuM

— Dagomar Degroot (@DagomarDegroot) January 31, 2019

Cum să faci pufuleți chiar la tine acasă. Ai nevoie doar de două ingrediente banale

Ana Baniciu și-a botezat fiul în secret. Primele imagini cu cel mic în brațele nașei Raluka

Cercetătorii de la University College London au descoperit că, pe măsură ce nivelul populației a scăzut, mari porțiuni de vegetație și multe terenuri agricole au fost abandonate. Flora care a repopulat terenurile abandonate a început să absoarbă mai mult dioxid de carbon, pe care l-a păstrat „închis” în sol. Acest lucru a făcut ca mare parte din gazele cu efect de seră din atmosfera Pământului să dispară, astfel încât temperatura medie globală a scăzut cu 0,15 grade Celsius.

Experții arată de obicei cu degetul spre Revoluția Industrială când vine vorba de găsirea unui vinovat care a pornit schimbarea climatică. Studiul de față arată însă că schimbările au început în urmă cu 250 de ani în urmă. „Oamenii au alterat climatul înainte ca arderea combustibililor fosili să fi început”, a zis cercetătorul care a condus studiul, Alexander Koch. „Arderea combustibililor fosili a grăbit apoi ritmul”.

Studiul de față arată, așadar, că schimbările climatice cu care ne luptăm în prezent ar fi putut începe cu mult mai înainte decât am fi crezut noi.