Cum ești manipulat și influențat prin rețele ca Facebook în timpul alegerilor

Rețelele sociale s-au născut pentru a face exact ce sugerează chiar numele, pentru a le permite utilizatorilor să socializeze, însă rolul acestora s-a schimbat, pe parcurs.

România are din nou alegeri prezidențiale în 2019, iar electoratul va trebui să-și exprime votul în 10 noiembrie. Totuși, în multe cazuri, social media a jucat un rol important pentru votanți, în ceea ce privește alegerea candidatului preferat. Iar opinia sa despre un candidat sau altul ar fi putut fi influențată de postările manipulatoare de pe platformele online. O spune asta un nou raport despre internet și rețele sociale.

Potrivit raportului Freedom on the Net 2019, cele mai importante rețele sociale contribuie masiv scăderea libertății globale pe internet, pentru al noulea an consecutiv. Este un studiu complet al libertății internetului realizat în 65 de țări de pe glob și acoperă 87 la sută dintre utilizatorii de internet din lume.

„Ceea ce a fost odată o tehnologie eliberatoare, a devenit un canal de supraveghere și manipulare electorală”, spune raportul.

Fructul pe care îl pun tot mai multe gospodine în salata de boeuf pentru un gust special. Iese mult mai bună

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Avantajele rețelelor sociale sunt incontestabile. În primul rând, le permit utilizatorilor obișnuiți să se conecteze unii cu ații. Totuși, partea proastă e că acestea pot fi folosite și ca instrumente de manipulare și propagandă, iar acest lucru interferează cu alegerile electorale.

Rețelele sociale fac, de multe ori, mai mult rău decât bine

Cercetătorii au ajuns la concluzia că social media este cauza a două dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă internetul în ziua de azi.

Pe de-o parte, mai toate sociale se pot amesteca în procesul democratic, și ne referim aici, în special, la alegeri. Asta se întâmplă, de multe ori, prin conturi „frauduloase sau automatizate” care pot fi pentru a răspândi știri false. Problema există la nivel global. De altfel, raportul arată că în 38 dintre cele 65 de țări studiate, liderii politici ar fi angajat persoane care să încerce să modeleze opiniile din mediul online, pe rețelele sociale. Avem aici exeplul alegerilor din 2016 din Statele Unite, când Donald Trump a devenit președintele țării.

Astfel, construiesc audiențe mari în jurul unor interese similare, lansează mesaje politice cu conținut fals pe care le diseminează pe cât mai multe platforme.

Pe de altă parte, rețelele sociale sunt, în același timp, un instrument prin care guvernele pot monitoriza cetățenii la scară largă. Cantități uriașe de date pot fi colectate extrem de ușor, iar autoritățile pot știi ce faci pe internet. Din cele 65 de țări, în 47 au avut loc arestări ale unor utilizatori pentru anumite discursuri pe teme politice, sociale sau religioase.

Tehnici sofisticate de supraveghera în masă, posibile cândva doar pentru principalele agenții de informații din lume, sunt acum accesibile pentru o gamă mult mai largă de state. Raportul arată că guvernele mai represive folosesc instrumente de inteligență artificială pe rețelele sociale pentru a identifica eventualele amenințări și pentru a înlătura discursurile nedorite.