Fanii conspirațiilor sunt mai predispuși la infracțiuni

Se pare că oamenii care cred în teoriile conspirațiilor sunt mai predispuși să facă infracțiuni minore, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la University of Kent și Straffordshire University din Marea Britanie.

Cercetătorii au descoperit o conexiune între gândirea conspiraționiștilor și dorința de a comite infracțiuni mici. Infracțiunile minore nu sunt tocmai nebunești și implică treburi de genul traversării pe roșu și evitarea plătirii taxelor la timp.

„Cercetarea noastră a arătat pentru prima oară că rolul pe care teoriile conspiraționiste îl pot juca în a determina atitudinea unui individ cu privire la infracțiunile de zi cu zi”, a explicat psihologul Karen Douglas, de la University of Kent. „Demonstrează că oamenii care se supun viziunii [altor conspiraționiști] ar putea fi mai înclinați către acțiuni neetice”.

Cercetătorii au condus două experimente înainte de a ajunge la această concluzie. În primul studiu, ei au întrebat 253 de oameni cu privire la atitudinile lor cu privire la teoriile conspirației (cum ar fi ideea că guvernul ascunde informații de public) și dacă cred în anumite teorii ale conspirației (cum ar fi că Prințesa Diana a fost ucisă de autoritățile britanice). Mai mult, i-au întrebat care ar fi șansele să comită infracțiuni micuțe. Astfel, au descoperit că există o legătură între mentalitatea conspiraționiștilor și predispoziția de a realiza anumite infracțiuni. „După cum era de așteptat, credința în teoriile conspiraționiste a fost în mod signifiant corelată pozitiv cu comportamentele infracționale de zi cu zi”, au subliniat cercetătorii.

Surpriza pe care o pregătesc Andreea Marin și Radu Ștefan Bănică împreună. Despre ce proiect ar fi vorba

Cum usucă japonezii hainele în casă iarna, fără calorifer sau uscător. Patru trucuri utile care te vor scoate din impas

Doar că simpla conexiune nu este suficientă să demonstreze că gândirile conspiraționiste cauzează dorința de a face lucruri mici și ilegale. Astfel, în al doilea experiment, cercetătorii au analizat online 120 de participanți. Aceștia au primit întrebări similare cu cele din primul experiment, doar că la jumătatea chestionarului, jumătate din participanți au primit un articol conspiraționist de citit, pe când restul nu, aceia din urmă fiind grupul de control. Mai apoi, participanții au fost puși să își exprime nivelul de încredere în teorii ale conspirației și cât de dispuși ar fi aceștia să comită infracțiuni minore în viitor.

„Expunerea la un articol conspiraționist […] a influențat nivelurile de intenție ale participanților de a se implica în infracțiuni de zi cu zi în viitor”, au subliniat cercetătorii. „Mai exact, intențiile de a se implica în infracțiuni de zi cu zi au fost în mod signifiant mai mari în [rândul grupului expus la teorii ale conspirației] decât [în rândul grupului de control]”.