Proiectul secret prin care oamenii au studiat extratereștrii și OZN-urile
Extratereștrii au fost un mister pe care americanii au vrut să-l dezlege în secolul trecut. Celebrul Proiect Blue Book (Cartea Albastră), desfășurat de Forțele Aeriene, s-a întins pe o perioadă de aproape 20 de ani, dar concluziile sunt dezamăgitoare… aparent.
Suntem sau nu singuri în Univers? Este o întrebare pe care omenirea și-o pune încă de când a descoperit că „lumea” se întinde și dincolo de planeta pe care conviețuim. Totuși, puțini oameni au fost puși în fața unor fenomene sau obiecte stranii sau care chiar au putut spune că au văzut extratereștrii i-au răpit. Tu i-ai crede? Autoritățile americane au considerat însă că era datoria lor să investigheze dacă acești presupuși extratereștri erau sau nu o amenințare.
Așa au dat Forțele Aeriene startul Proiectului Blue Book (1952 – 1962), pentru a determina dacă OZN-urile erau sau nu o amenințare la adresa securității S.U.A. și să analizeze prin metode științifice datele legate de aceste OZN-uri.
Extratereștrii, căutați de americani încă din anii ‘40
Cartea Albastră a fost însă precedată de alte două proiecte similare. Primul a fost Proiectul SIGN, lansat de guvernul american după ce, în 1947, pilotul Kenneth Arnold ar fi observat nouă OZN-uri în apropiere de Mount Rainier, în Washington.
SIGN a fost lansat în anul următor, când a fost publicat un raport intitulat Estimate of the Situation, prin care se căuta o explicație rațională pentru ceea ce credea acel pilot că a văzut pe cer. Ulterior, Forțele Aeriene au distrus acest document și au deschis la sfârșitul anilor ‘40 alt program de cercetare, numit Proiectul GRUDGE.
Extratereștrii? Ba nu, doar un meteorit
Cumva, distrugerea acelui raport din 1948 a fost mușamalizată, ba chiar s-a negat că acesta ar fi existat. Celor care au insistat pe existența documentului, li s-a explicat că n-a fost decât un meteorit.
Blue Book era, de fapt, un chestionar stupid
O bună parte din Cartea Albastră era, de fapt, un chestionar simplist despre, în care mai multe persoane au fost puse fie să deseneze forma obiectelor neidentificate, fie să descrie cum era cerul în acel moment, ce fel de lumini au văzut și cum s-au manifestat. Toatele bazele militare americane au fost însărcinate să colecteze aceste informații.
Peste 12.000 de cazuri suspecte, doar jumătate explicate
Până la finalul Proiectului Blue Book, au fost colectate 12.618 de rapoarte despre cazuri suspecte în care au fost observate OZN-uri și alte fenomene asemănătoare. 701 de rapoarte n-au fost niciodată explicate și, probabil că nici analizate.
La un moment dat, în mediul militar devenise infracțiune pentru soldați să vorbească public despre extratereștri – încălcarea acestei reguli nescrise te putea trimite doi ani la închisoarea militară.
Conducerea Proiectului Cartea Albastră a fost schimbată de cinci ori
Pare etic să fie democrație și în știință, dar nu înseamnă că e mai bine. Între 1952 și 1969, Blue Book a fost coordonată de cinci minți diferite, fiecare cu propriile interese.
Cea mai coerentă și corectă conducere a avut-o sub Căpitanul Edward J. Ruppelt, care și-a luat misiunea în serios și chiar a încercat să facă lumină în acele cazuri dubioase. Tot el este cel care a inventat termenul abreviat UFO (adică OZN). Din 1963, Maiorul Hector Quintanilla a stricat sensul cercetării și a exploatat-o ca să câștige imagine și i-a atras pe americanii de rând spre tot felul de conspirații.
Cercetarea Cărții Albastre n-a fost deloc științifică
Până la urmă, s-au făcut atât de multe erori, încât a fost nevoie de intervenția Congresului american. Nu mai era nimic științific în explicațiile proiectului. De fapt, a avut un singur consultant științific – astronomul J. Allen Hynek, care scria la un moment dat despre această problemă și dezvăluia că Blue Book nu ținea legătura cu nicio comunitate științifică, pentru a verifica teoriile.
Americanii n-au renunțat la explorarea fenomenelor extraterestre
Cred că era, cumva, evident, dar trebuie să știi că, în perioada 2007 – 2012, guvernul american a cheltuit 22 de milioane de dolari pe un nou studiu al fenomenelor extraterestre, numit Advanced Aviation Threat Identification Program. Azi, ei nici măcar nu mai folosesc termenul UFO, ci UAP, adică Unidentified Aerial Phenomena, să pară că s-au făcut progrese în cercetarea extratereștrilor.