Cât de puternic ar fi fost Thanos din „Avengers: Infinity War” dacă era real, conform științei

În „Avengers: Infinity War„, fanii Marvel de pretutindeni îl văd pe Thanos dezlănțuit, mai rău și mai puternic decât orice alt răufăcător de până acum din filme. Oamenii de știință au vrut să vadă cam cât de puternic poate fi acesta dacă ar fi fost real.

Profesorul asistent de inginerie Steven Cranford, de la Northeastern University, a făcut calculele și a publicat studiul său cu privire la Thanos pe Science Direct. a ajuns la concluzia că Thanos ar fi atât de puternic, încât ar putea ridica fără probleme nava RMS Titanic, care cântărește 46.328 de tone.

Pentru a ajunge la acest rezultat, Cranford a trebuit să realizeze modele moleculare reale ale Tesseractului (cunoscut și drept Piatra Spațiului în Universul Marvel). Când Thanos a zdrobit Tesseractul, Cranford a avut o mică revelație, așa că a început un program de dinamică moleculară, pentru a descoperi cum ar arăta un asemenea cub 4D cum este Tesseractul.

Premisa lui era că dacă va înțelege principiile geometrice ale unui asemenea corp, i-ar înțelege forța – și, implicit, ar descoperi cât de puternic ar fi Thanos în realitate. Din fericire pentru Cranford, ideea de Tesseract există deja în manualele de geometrie, la nivel strict teoretic. Un cub căruia îi este adăugată încă o dimensiune devine un cub 4D și se numește hipercub. „Probabil se numea [Tesseract] în film pentru că suna tehnic sau ceva de genul”, a explicat profesorul.

Cum prepari cele mai gustoase gogoși cu iaurt. Desertul ce îți aduce aminte de copilărie

Cum a devenit Gigi Becali milionar, întâmplător, în anii 90′: „Eu am cumpărat pentru animale, cine avea să știe?”

Dacă îți imaginezi un cub micuț, suspendat exact în centrul unui cub mai mare, ai deja o idee um ar trebui să arate acest hipercub. Într-un software de modelare, Cranford a început să construiască hipercuburi moleculare, prin conectarea atomilor de carbon în ceea ce oamenii de știință numesc „geometrie exotică” (mai precis, aranjamente de atomi foarte ciudate). Astfel, inspirat de Marvel și limitat de realismul software-ului, profesorul a creat structuri de carbon cum niciun laborator de pe Pământ nu ar putea visa.

Deși a fost dificil, Cranford a reușit să creeze două tipuri de aranjamente de carbon stabile. Pe una din ele a numit-o hipercubină și a folosit-o drept prototip pentru Tesseract. În urma testelor simulate, legăturile din hipercubină nu au rezistat prea mult. Cu toate astea, dacă ar fi fost legate între ele precum niște piese Lego, moleculele ar fi oferit Tesseractului forțe de neimaginat. O hipercubină cu laturi de 15 centimetri, precum cea din filmele Marvel, ar necesita o forță de 28.000 de tone sau forța a 750.000 de bărbați pentru a putea fi distrusă.

Astfel, capacitatea lui Thanos de a sfărâma Tesseractul ar fi însemnat că acesta ar putea ridica 54.000 de tone în realitate. Desigur, totul este teoretic. Însă Cranford spune că partea cu Tesseractul să nu este imposibilă, dintr-o perspectivă teoretică. „Doar ar trebui să pui miliarde atomi în locul potrivit”, a zis el.

Între timp, profesorul este nerăbdător să mai împrumute idei de la autorii de benzi desenate și de la scenariști. „Nu trebuie să fie inginer pentru a veni cu o idee despre un material sau știința unui material”, a spus Cranford.