Stephen Hawking a murit: cine a fost cel mai mare fizician al lumii moderne

Stephen Hawking a murit la vârsta de 76 de ani. Acesta a fost diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică cu puțin timp după ce a împlinit 21 de ani. A marcat fizica și cercetarea, în general, ca niciun alt fizician din ultima jumătate de secul.

Stephen Hawking a fost un fizician englez, teoretician al Universului și unul dintre cei mai mari cosmologi ai vremii. Mulți l-au considerat cel mai mare om de știință de la Albert Einstein încoace și l-au trecut în scara ierarhică alături de Galilleo Galilei, Isaac Newton sau Giordano Bruno. Cu toate acestea, nu de puține ori a fost numit nebun, datorită declarațiilor sale, intrând în conflict și cu Biserica.

Una dintre ele a fost o prezicere sinistră de-a sa, prin care susținea că dacă oamenii nu vor reuși să colonizeze planeta Marte în următorul secol, vor fi martori la sfârșitul lumii.

Principalele domenii de cercetare ale sale au fost cosmologia teoretică, relativitatea generală și mecanica cuantică. Între anii 1965 și 1970 a elaborat un model matematic cu ajutorul lui Dikran Tahta, un ilustru matematician. În colaborare cu Roger Penrose și alți cercetători, a dezvoltat noi tehnici de studiere a structurii spațio-temporale la scară largă și le-a aplicat teoriei Big Bang-ului. Acesta se oprește și asupra relației dintre găurile negre din Univers și termodinamică, unde teoretizează diferite descoperiri importante.

Cum va fi vremea în ziua alegerilor prezidențiale. Prognoza meteo pentru weekendul 23-24 noiembrie

Cât plătești dacă folosești aerul condiționat pentru a te încălzi iarna? Cum îți afectează factura

Deși nu a fost un elev sau student excepțional, dimpotrivă, a fost unul mediu, Stephen Hawking a construit un calculator la vârsta de 16 ani, doar cu piese de schimb. Asta a anunțat un viitor incredibil.

Stephen Hawking a murit după o viață dedicată fizicii

Hawking și-a dedicat viața fizicii, cu toate că starea și condiția sa de sănătate nu l-au ajutat. La vârsta de 21 de ani, el a observat pentru prima dată o slăbiciune a mușchilor și după examenul medical la care a fot spus i s-au dat maximum doi ani de trăit.

El a fost diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică, o boală progresivă neuromotorie. Cu toate că nu a murit când au prezis medicii, paralizia a progresat și a devenit complet imobilizat. Cu timpul, și-a pierdut vocea și a fost nevoit să comunice cu ajutorul unui computer făcut special pentru el de un prieten, pe care îl controla cu mișcări ale capului și cu ajutorul globurilor oculari, la o viteză de 15 cuvinte pe minut.

Infirmitatea sa nu l-a făcut să renunțe. Dimpotrivă, de-a lungul anilor în care toți se întrebau cum este posibil ca el să trăiască, deșii medicii nu i-au dat nicio șansă, el a continuat să se documenteze. Cercetările sale au demonstrat că găurile negre au o durată de existență limitată, și că nu erau în întregime negre, ci emiteau ceea ce este astăzi cunoscută ca ”radiația Hawking”, care indică o conexiune între gravitație și termodinamică.

El a fost și cel care a teoretizat „Paradoxul informațional al găurilor negre”, după ce a ajuns la concluzia că radiația se produce indiferent de procesul care are loc în interiorul unei găuri negre și că aceste găuri transmit informații despre întreaga materie pe care au asimilat-o.

Hawking a fost și ținta multor critici din partea colegilor de breaslă. Felul său nonconformist de a fi și de a-și exprima opiniile au determinat oameni de știință să îl catalogheze drept un nebun. Una dintre teoriile care au nemulțumit unii savanți ai  lumii a fost, mai degrabă, o convingere a lui Hawking. El afirmat că viața extraterestră există, fără doar și poate, în întinderea nesfârșită a universului.

În 1979, Stephen Hawking a devenit Profesor Lucasian de Matematică la Universitatea Cambridge. Trei ani mai târziu a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic și tot în același an a devenit Companion Onorific. Printre titlurile și premiile cu care a fost onorat se numără și Medalia de aur din partea Royal Astronomical Society, Medalia de la Papa Pius al XII-lea, Membru al Academiei Pontificale de Științe, deși teoriile sale nu sunt întru totul de acord cu interpretarea religioasă a creației lumii și Premiul Wolf pentru Fizică, împreună cu Roger Penrose.

Stephen Hawking este și un scriitor prolific

Foarte cunoscute sunt cărțile sale despre popularizare a științei, pentru nespecialiști, printre care se numără „A Brief History of Time”, „Einstein s dream”, „The Universe in a Nutshell”.

Munca depusă în domeniul fizicii nu i-a adus niciodată premiul Nobel, deși a sperat la el în ultimele decenii. Cu toate acestea, el s-a afirmat ca fiind unul dintre cel mai mari oameni de știință ai lumii, iar cercetările și teoriile sale au umplu lacune mari din domeniul fizicii.

[readmore]

Stephen Hawking s-a remarcat și printr-o serie de teorii despre viitor, impactul inteligenței artificiale asupra oamenilor, dar și cum ar trebui să ne pregătim pentru dezvoltarea tehnologiei și a științei. Unul dintre cele mai radicale puncte de vedere e că omenirea mai are la dispoziție între 200 și 500 de ani pentru a-și găsi o nouă casă. El crede că pericolele sunt foarte mari și ar trebui să ne gândim la un viitor pe o altă planetă.

Stephen Hawking, omul care a inspirat un film de Oscar

Pe lângă istoricul în știință, viața lui Stephen Hawking a fost folosită și pentru un film nominalizat la Oscar în 2015. Asta pentru că, în istoria științei, cu siguranță Stephen Hawking va fi unul dintre cei mai de seamă oameni. Cât despre film, acesta a fost lansat în 2014 și s-a numit The Theory of Everything.

În el este prezentată tinerețea lui Hawking, când află că suferă de o boală neuronală și că nu se va mai mișca singur vreodată, dar și momentul în care își pierde vocea.