Probabil că zilele noastre ar fi extrem de plictisitoare fără toate fricile care nu ne lasă să dormim. În centrul atenției e acum buletinul biometric, nedorit de unii români, absolut necesar pentru alții.
Am purtat mai mereu cartea de identitate, într-un portofel pe măsură. Am renunțat acum câțiva ani la această practică, după ce mi-am cumpărat un portofel cât mai mic cu putință, pe măsura cardurilor și a permisului de conducere. Sper că pot dovedi cu cel din urmă că eu sunt eu și buletinul mai rămâne util pentru serie, CNP, bănci și alte instituții. Rămâne, vezi bine, de nevoie.
[related]
Din păcate, în toată această ecuație, tot eu am avut de suferit, pentru că buletinul s-a deteriorat destul de tare când l-am purtat în rucsac sau direct în buzunar, așa că la aeroport sunt privit cu suspiciune că aș folosi documente false. Asta nu s-ar mai întâmpla dacă aș avea o carte de identitate nouă, pe formatul permisului, al cardurilor și al oricăror alte bucăți de plastic utile în portofel.
Pe 11 decembrie, Adevărul a publicat un articol despre dificultățile pe care le întâmpină românii care călătoresc în Europa cu buletinul (cartea de identitate) de România. Deși avem liberă trece în UE, asta nu înseamnă că nu ridică probleme. Pe lângă întârzieri, cu controale suplimentare, și chiar pierderi de zboruri, nu-i poți condamna pe vameși că-s scrupuloși.
Anual sunt descoperite nu mai puţin de 400 de astfel de documente falsificate. Mare parte din acestea sunt găsite la cetăţeni din Republica Moldova care le folosesc pentru a circula mai uşor prin Europa sau pentru a se angaja. Pe piaţa neagră, preţul unui astfel de document variază între 200 şi 5.000 de euro în funcţie de calitatea falsului.
În acest moment, falsificatorii sunt dotaţi cu scannere şi imprimante performante. Pot să aibă asemenea laboratoare chiar şi în apartamente, unde scanează actul original, îl şterg chimic şi aşază pe el noile date şi noua fotografie a titularului.
Bine, nici pașaportul nu-i prea scump, dar măcar poate afișa un istoric și poate conține informații suplimentare.
Suntem mulți care vrem o schimbare, promisă, amânată și uitată de-a lungul ultimilor ani. În curând, se face deceniul de când s-a vorbit prima oară de cărțile de identitate biometrice, destul de utile pentru unii, însă dracul gol pentru alții. Poate că pare o exagerare, dar subiectul cărții de identitate cu cip a fost și încă este unul aprins pe care o anumită parte a cetățenilor îl readuce la viață ocazional.
E ciudat acest joc de litere: scrii altfel cuvânt, pui ce vrei unde îți convine și iese ce era de demonstrat. Asta și pentru că unor oameni prea vocali în legătură cu acest subiect li s-a permis, în mod democratic, să-și expună părerea, dar nu li s-a spus de suficiente ori care sunt avantajele unui buletin biometric. Da, există avantaje, iar la dezavantaje nu se regăsește sclavia sufletului. Oamenii au fost paranoici mereu și vor fi până când vor veni zilele din urmă. Acelea despre care unii propovăduiesc la colț de stradă, prin graffiti-uri cu „ISUS VINE”, sau prin postări pe Facebook și pe site-uri dubioase, pe care nu știi niciodată cum ajungi.
Evident, și eu am paranoia mea, și tu o ai pe a ta, așa cum și oamenii anti-buletin biometric au paranoia lor. Dar că Ministerul Afacerilor Interne te vinde Satanei prin cartea de identitate biometrică pare ceva dintr-o cu totul altă lume. Ultima dezbatere aprinsă a fost în iulie 2017. Dacă noaptea minții e o expresie aplicabilă undeva, poți s-o asociezi câtorva dintre părerile expuse în timpul acelei dezbateri.
Fragmentele de mai sus ilustrează cât de multe înțelege, în general, omul despre tehnologie, cu care are totuși o relație ambivalentă. Dezbaterea de acum aproape un an s-a transformat rapid într-un bâlci. Nu s-a putut ajunge la un consens.
Avem, așadar, de-a face cu o minoritate anti-buletin biometric destul de vocală, dar care are potențialul să-i convingă și pe alții să nu accepte un asemenea card de identitate. Dacă treaba asta s-ar face prin argumente solide, n-ar fi nicio problemă, dar dacă ți se spune că vei face cancer cerebral de la un cip pasiv, atunci avem o problemă.
MAI încă este dator cu o campanie de informare amplă pentru acest subiect. Poate începe cu argumentul că dacă ai o carte de identitate electronică, vei îmbătrâni mai puțin la cozi la diverse instituții ale statului. Dacă un document biometric îmi facilitează accesul la servicii online care să-mi ușureze viața când vine vorba de comunicarea cu statul, nu văd de ce n-aș alege asta. Cartea de identitate electronică ar trebui să-ți țină loc și de card de sănătate. Da, ar urma să înlocuiască acel card de pe care unii mai neștiutori au vrut să scoată bani de la bancomate.
În ceea ce privește siguranța, cipul de pe buletinul biometric este unul pasiv, astfel că nu are cum să transmită date către unii sau către alții. Dacă cineva tot vrea să se asigure că nu e urmărit, mai bine ar scăpa de telefonul de pe care accesează articole dubioase despre cardul diavolului. Am avut neșansa să dau peste câteva păreri conspiraționiste care vorbesc despre cititoarele de cipuri.
Conform acestora, „asemenea cititoare ar putea fi amplificate”, astfel încât să citească datele de la zeci sau sute de metri distanță, pentru a ști unde e purtătorul și tot ce reprezintă el.
[related]
Dacă ai fost pe fază când au apărut cardurile contactless, ai vedea că e vorba de o discuție similară, cu argumente ușor diferite, dar care funcționează în aceeași manieră. Lumea s-a panicat foarte tare că ar putea merge pe stradă, iar hackerii le-ar putea fura banii de la mare distanță. Nu s-a întâmplat. Viitorul întârzie, pot spune acum la final. Uneori e din vina noastră, individuală, alteori a statului. Și, de cele mai multe ori, întârzie din motive absurde.
Articolul a apărut inițial cu titlul „Spaima care nu lasă românii să doarmă” în revista PLAYTECH #1, în iunie 2018. Îl publicăm online acum în contextul informațiilor suplimentare oferite de Adevărul despre buletinele biometrice la care românii încă n-au acces.
Conținutul articolelor din secțiunea Opinii reprezintă strict opiniile autorilor textelor și nu reprezintă neapărat poziția oficială a PLAYTECH.ro.