„Minunea” de la Iași: nanoparticule care curăță apa în câteva minute

Cercetători de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” au reușit să creeze niște compuși de dimensiuni foarte mici, care să fie introduși în apele uzate pentru a fi purificate.

De cercetători britanici și americani care mai fac lucruri ai auzit. Sunt aproape peste tot. E timpul și unor cercetători români, de data asta din Iași. Și creația lor are un scop nobil și extrem de util.

După cinci ani de studiu, descoperirea ieșenilor ar putea avea importanță la nivel global. Cercetătoarea Mariana Neamțu a condus un grup de experți de la Științele Mediului din cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinară, format din doctor Claudia Nădejde și doctor Loredana Țepeș.

Echipa a încercat să găsească o soluție rapidă pentru epurarea apelor uzate.

Cutremur în România, vineri dimineață. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

14 – 1 = 1 nu este ecuația corectă. Mută un singur băț de chibrit pentru a afla răspunsul în doar 5 secunde, precum elevii de clasa a II-a

Oamenii de știință au testat mai multe nanoparticule care determină descompunerea substanțelor toxice din apele impure odată ce sunt introduse în acestea.

Un exemplu de substanță este Bisfenol A, care provine din plastic. Bisfenol Are efecte nocive asupra sănătății – poate crește riscul de cancer și diabet, să accelereze pubertatea în rândul tinerelor și să afecteze glandele endocrine.

„Bisfenolul A este unul dintre inamicii cei mai de temut ai sănătăţii publice şi extrem de greu de înlăturat din ape”, a subliniat Neamțu. „De câţiva ani, căutăm soluţii mai ieftine, mai ecologice şi mai uşor de produs decât procedeele actuale”.

Deși ideea studiului le aparține cercetătorilor români, compușii de tratare a apei au fost testați cu ajutorul specialiștilor din Germania. „Catalizatorii au fost sintetizaţi în  laboratorul nostru, iar în Germania au fost parţial caracterizaţi, utilizând diverse instrumente de laborator performante”, a zis coordonatorul echipei.

„Am colaborat cu Universitatea Humboldt din Berlin şi Bundesanstalt für Materialforschung- und prüfung, unde materialul a fost parţial caracterizat morfologic şi unde au fost identificate speciile reactive ale oxigenul generate de către materialele sintetizate de noi. Cinetica de reacţie în diverse condiţii a fost studiată de către noi atât la Iaşi cât şi la Berlin, în timpul unor stagii de cercetare”.