Mumia bizară descoperită în Chile le dă bătăi de cap cercetătorilor

O mumie de 15 centimetri a fost descoperită în Chile. Testele au confirmat că aceasta reprezintă resturile unui nou-născut care a suferit multiple mutații genetice.

Cu toate că are dimensiunile unui fetus, testele inițiale au sugerat că oasele aparțineau unui copil cu vârsta de șase-opt ani. Aceste caracteristici neobișnuite i-au pus în încurcătură pe cercetători care nu puteau să îi determine nici originea. Testele ADN au indicat că vârsta oaselor și alte anomalii ar fi fost rezultatul unor mutații genetice.

Pe lângă mărimea sa neobișnuită, scheletul mai prezenta niște caracteristici fizice ciudate. Acesta avea mai puține coaste decât un om normal și un cap în formă de con. Rămășițele au fost descoperite în orașul abandonat La Noria. De acolo, mumia a fost transportată în Spania.

Unii cercetători și-au pus întrebarea dacă rămășițele numite Ata, după regiunea unde au fost găsite, Atacama, ar putea aparține unui alt tip de primată. Un documentar numit Sirius sugera că acestea ar putea fi dovada unor vizite extraterestre.

Ce salariu are Laurențiu Reghecampf la noua lui echipă din Africa. Antrenorul se umple de bani în doi ani

Continuă veștile proaste din Spania: Agenția Meteorologică anunță cea mai ploioasă lună din istoria țării. Pierderi de miliarde de euro după inundațiile catastrofale

Cercetătorii au analizat genomul individului și cu ajutorul acestuia au dovedit că rămășițele aparțineau unui nou-născut feminin care prezenta mutații genetice asemănătoare cu scolioza și anomalii ale mușchilor și ale scheletului. Profesorul Garry Nolan de la Universitatea de Medicină din Stanford a spus că oasele făceau corpul să pară mult mai matur cu toate că specimenul era foarte mic. El a adăugat că mutațiile genetice pe care le-au descoperit, implicate în producerea de colagen și în provocarea bolilor osoase precum scolioza, sunt vinovate pentru acest fapt.

De asemenea, mumia prezenta 10 perechi de coaste, în loc de 11, o caracteristică care nu a mai fost întâlnită până atunci la oameni. Profesorul crede că fetița a fost născută moartă sau a murit imediat după naștere. Detaliile lucrării au fost publicate în jurnalul Genome Research.

Cercetătorii au declarat că studierea exemplarului Ata le-a îmbunătățit înțelegerea asupra tulburărilor scheletice genetice și că, pe viitor, acesta ar putea ajuta pacienții care suferă de astfel de tulburări.