Cum se apără Poliția Română pe Facebook că nu ia șpagă

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a postat pe Facebook o fotografie cel puțin amuzantă care ironizează corupția din rândul polițiștilor rutieri.

Reprezentanți MAI susțin că, deși s-au amuzat copios pe tema acestei imagini, la noi în țară, amenzile se achită în lei, nu în euro. După ce au râs, oficialii au spus că în cazul unei șpăgi există un număr de telefon la care pot fi sesizare astfel de cazuri.

MAI precizează că la suma din poza – 200 de euro – făptașul s-ar fi ales cu niște puncte de penalizare, plus un permis suspendat. În plus, oficialii spun că sunt interesați și ei să aibă niște colegi corecți și îți recomandă să conduci prudent și să respecți viteza legală.

Poliția Română, și MAI per total, se încadrează fix în tiparul instituțiilor de stat. Nu înțeleg prea bine internetul, dar țin să fie acolo. De exemplu, poți vedea cum a încercat Poliția Română să-ți arate ce-i rău la viața online.

Cele 5 declarații controversate ale lui Trump despre NATO care ridică întrebări privind viitorul Alianței

Ambasadorul Turciei, critici dure la adresa României pentru lipsa autostrăzilor: „600 de kilometri până la Istanbul și facem zece ore. Este inacceptabil”

Anul trecut, aceștia și-au încercat norocul și cu un videoclip, care făcea atunci parte din campania ”Alege cui dai accept!”. Acesta este pe de-o parte distractiv, iar pe de alta frustrant. Cu alte cuvinte, este o ideea bună implementată prost. În plus, Poliția Română a uitat să precizeze că videoclipul făcea parte dintr-o campanie a Europol.

Într-o notă ceva mai serioasă, MAI se mai implică și în lucruri bune pentru societate. De exemplu, Poliția Română a colaborat cu Bitdefender, DIICOT și Europol ca să te scape de hackeri. Aceștia îți pun la dispoziție, gratuit, un instrument pentru decriptarea datelor, fără să plătești recompense hackerilor.

Acesta este folositor în cazul în care ești victima unor infractori cibernetici precum Grand Crab.

[readmore]

Acesta este un ransomware care se răspândește prin reclame publicate pe site-uri infectate sau prin chitanțe și facturi fictive trimise ca fișiere atașate în mail-uri. Odată ce accesezi vectorul de atac, Grand Crab blochează fișierele importante de pe terminalul folosit și apoi te șantajează. În schimbul cheii de decriptare, infractorii cibernetici cer recompense uriașe.