E cazul unei discuții despre influenceri, despre campanii de promovare și performanțe, dar și despre greșeli făcute de ambele părți. Necesitatea vine pe fondul unei plângeri devenită oarecum virală pe Facebook. E vorba de fata de pe Instagram refuzată dur de un hotel.
[related]
Înainte de discuție, trebuie o scurtă explicație: cine sunt influencerii? În principiu, cum spune teoria modernă, fiecare om a devenit acum un publisher și un influencer. Oricine poate avea un blog, un canal de YouTube, o pagină de Instagram sau Facebook urmărită de niște oameni.
Există diferențe: unii au zeci de prieteni, alții sute, alții sute de mii. Ei bine, cei care pot prezenta cifre mari, pot de asemenea să se aștepte să câștige bani.
Este normal să fie așa. Vedem că toată lumea poate juca fotbal, dar sunt unii care joacă mai bine, iar ei sunt plătiți. Unii mii de lei, alții mii de euro, alții sute de milioane de euro. Așa e-n sport, așa e în muzică, așa este peste tot în viață. E normal să fie și în online la fel.
Sunt și aici diverse tipuri de influenceri.
Sunt oamenii care gândesc limpede, au păreri extrem de bine documentate și te poți baza pe ce spun, deci este logic să asculți părerea lor și atunci când vrei să cumperi ceva.
Există însă și oameni care prin natura meseriei au mulți fani. Vedete TV, vedete din muzică, sportivi. Este OK să ascultăm părerea lor când facem achiziții? Poate. Dacă ții neapărat să ai acel produs recomandat de vedetă, treaba ta. Nu am nimic împotrivă. Dar asta nu înseamnă că este un produs bun. E o chestiune de nuanțe.
Există o categorie tot mai largă de pseudo-influenceri. Unii care au cumpărat la kil urmăritori. Sau au făcut lucruri la limita normalului pentru a atrage urmăritori. Fetele care aproape se dezbracă pe Instagram. Cei care vorbesc aproape exclusiv despre sex.
Ai văzut, probabil, povestea cu Logan Paul și sinuciderea prezentată live. Oamenii ăștia nu au o comunitate, nu influențează, dar au audiențe mari.
Mai mult, există tipul de influencer care a descoperit banii. Și a stabilit că îi plac foarte mult banii și că restul lucrurilor trec în planul doi.
Ce e aia moralitate, etică, corectitudine… astea sunt pentru amatori. Așa apar cele mai stupide recomandări, de la investiții în scheme financiare periculoase, recomandări de împrumuturi de la IFN-uri care pun dobânzi de 3.000% sau și mai grav, recomandări de produse care în mod evident nu sunt recomandabile. De la băuturi carbogazoase și chipsuri, pînă la diverse produse din tutun.
Nu mai zic de pariuri sau poker online „cu câștiguri garantate“. Foarte mulți influenceri și-au pierdut foarte repede celebritatea făcând astfel de recomandări.
Aici intervine ceea ce ar trebui să fie filtrul aplicat de companii, de agențiile lor, care ar trebui să verifice practic cu cine au de-a face. Dacă vorbim de un influencer sau pur și simplu de un nebun. Nu necesită nici specializare, nici foarte mult timp, doar bun-simț. Din păcate, tot mai puțini oameni dispun de asta. Te uiți un pic la conținutul postat și vezi dacă vrei să asociezi brandul cu acel conținut.
Deseori, companiile doar plătesc Google sau Facebook să promoveze conținutul și nu se uită unde anume este plasată acea reclamă.
De-asta apar reclame la mașini și investiții lângă desene animate pe YouTube.
Reclame la diverse companii lîngă clipuri cu accidente sau violențe pe Facebook. Lipsa unei minime verificări și a unui bun-simț comun.
Unde a greșit fata cu Instagram și cerere pentru hotel? Mulți dintre așa-zișii influenceri – oameni de care nu a auzit nimeni – sunt foarte pro-activi. Sunt multe cursuri online, cărți și tutoriale, care spun că în online trebuie să fii pro-activ. Și oamenii trimit tot soiul de solicitări către companii și agenții. La fel, lipsite de bun simț.
[related]
Este OK să fii pro-activ la modul să te prezinți, să spui ce rezultate ai avut în campanii similare, să întrebi dacă există interesul pentru o colaborare. Și să aștepți un răspus. Nu să ceri din start gratuități de mii de euro contra a ceea ce ai putea oferi. Și în niciun caz nu trebuie să faci scandal că ai fost refuzat – atitudine de adolescent.
În cel mai rău caz, poți prezenta companiei ce oportunitate a ratat pentru că te-a refuzat, colaborând cu un competitor și oferind rezultate bune.
Avem și în România personaje și personaje.
Oameni care lucrează de zeci de ani în online și oameni care au descoperit anul ăsta fie WordPress, fie YouTube și cred că se fac bani online ușor. Se cer mașini de zeci de mii de euro, se cer cazări gratuite contra unor poze postate pe Facebook sau Instagram. Însă diferența o fac expunerea și capacitatea de a livra companiei clienți interesați de acele produse.
Există și la noi bloggeri de turism care au sute de mii de urmăritori și dacă postează de la un hotel sunt vândute camerele pe următoarele trei sezoane.
La fel, există hoteluri care au camerele vândute și nu au nevoie de influenceri. Și printre toate astea, există cei care au doar un cont de Facebook, Instagram sau YouTube, la fel cum poate avea oricine, și încearcă totuși prin pro-activitate să compenseze rezultatele reale.
[readmore]
Trimit oferte și cereri companiilor și de multe ori primesc răspunsuri pozitive. Pentru că oamenii nu știu să verifice cine sunt influencerii, nu vor să jignească printr-un răspuns negativ, nu vor să se expună în vreun fel criticilor. Sau, pur și simplu nu le pasă.
Atunci nu trebuie să ne mirăm, nici că există publicitate, nici că există solicitări anormale. Trebuie doar să le trecem printr-un filtru simplu, bunul simț.