Ce să știi despre dosarul Microsoft și cum au scăpat foștii miniștri

Dosarul Microsoft putea fi una dintre victoriile mari ale justiției din România. În 2018, am aflat însă că a ajuns la final și cei anchetați au scăpat pe motiv de trecere a timpului.

[related]

Comunicatul DNA explică motivele pentru care o serie de foști miniștri, respectiv Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu, Dan Nica, Adriana Țicău, Alexandru Athanasiu și Șerban Mihăilescu, nu mai răspund penal. Ei erau cercetați în dosarul Microsoft pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

Din conținutul comunicatului observăm că nu ni se oferă destule informații pentru a determina dacă soluția de clasare este una conformă cu dispozițiile legii penale și, dacă da, care sunt persoanele, instituțiile sau împrejurările care au condus la această situație.

Autostrada considerată cel mai periculos drum din lume. A fost construită în 16 ani și este o capodoperă inginerească

Ce trebuie să faci cu grâul de Sfântul Andrei ca să crească mare și frumos în câteva zile. Trucul simplu pe care trebuie să îl știi

Aici trebuie aduse câteva clarificări de ordin juridic. Orice dosar penal înregistrat de parchet, inclusiv de către DNA, este identificat oficial cu un număr și anul întrării. Dosarele penale înregistrate de parchet, cât și cele care ajung pe rolul instanțelor de judecată, nu sunt identificate prin denumiri de tipul „dosarul Microsoft”. Astfel de denumiri sunt atașate de media respectivului dosar sau grupului de dosare. Orice denumire ar avea, acuzațiile rămân însă.

De ce se închide un dosar pentru că trece timpul

Conform comunicatului DNA menționat mai sus, motivat de faptul că au trecut mai mult de 10 ani de la dată săvârșirii infracțiunilor cercetate și până la dată la care acestora li s-a comunicat pentru prima dată învinuirea, cei șase foști miniștri nu mai răspund penal pentru faptele cercetate. Este vorba despre prescripția răspunderii penale, instituție juridică întemeiată pe lipsa de justificare pentru tragerea la răspundere penală a făptuitorului datorită trecerii unui interval îndelungat.

Termenele în funcție de care intervine prescripția răspunderii penale s-au modificat în timp, în funcție de politica penală a statului. Astfel, atât conform legislației penale din anul 2004, dată la care se presupune că persoanele respective au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, cât și conform noului cod penal, termenul de prescripție pentru infracțiunea de abuz în serviciu în formă agravată, raportat la valoarea prejudiciului din cazul de față, este același, respectiv de 10 ani.

În acest sens, poziția Laurei Codruța Kovesi, procuror șef DNA, în sensul invocării modificării legislației penale, nu-și găsește justificare, termenul de prescripție fiind același, indiferent de legea penală aplicabilă.

Pentru a verifică dacă termenul de prescripție de 10 ani s-a împlinit din cazul de față, trebuie să pornim de la data la care au fost săvârșite faptele pentru care persoanele respective sunt cercetate și să ajungem la data când li s-a adus la cunoștință învinuirea.

Din comunicatul DNA reiese că faptele pentru care au fost cercetați cei șase foști miniștri au constat în inițierea și avizarea cu nerespectarea prevederilor legale a unor hotărâri de guvern, în perioada 2000 – 2004, prin care erau favorizate anumite firme. Prin urmare, dacă învinuirea li s-a adus la cunoștință prima dată în anul 2015, trecând cei 10 ani, a intervenit într-adevăr prescripția răspunderii penale.

Comunicatul DNA nu menționează însă când li s-a adus prima dată la cunoștință învinuirea sau când au fost înregistrate dosarele penale, pentru a verifica cum s-a calculat termenul de prescripție.

Kovesi, prin luarea de poziție din 2 februarie, pare că a încercat să justifice împlinirea termenului de prescripție. Motivația era că, în conformitate cu practica judiciară existentă la momentul instrumentării dosarelor penale, nu se știa clar dacă termenul de prescripție se va calcula de la momentul la care au fost adoptate hotărârile de guvern (data săvârșirii faptei) sau de la momentul la care au fost efectuate ultimele plăți către societățile implicate (data producerii prejudiciului).

Ce spune legea în astfel de cazuri

Atât art. 122 din vechiul cod penal, cât și art. 155 din noul cod penal stipulează clar că termenul de prescripție începe să curgă de la data la care a fost săvârșită infracțiunea, deci de la data adoptării hotărârilor de guvern. Chiar dacă am accepta teza practicii judiciare neunitare, acest aspect ar fi trebuit să determine procurorul de caz să fie cât mai atent și să se asigure că, indiferent de data de la care se va calcula termenul de prescripție, învinuirea trebuia să fie adusă la cunoștință înaintea termenului de 10 ani.

În lipsa unor informații oficiale amănunțite din partea DNA despre modul în care au fost instrumentate respectivele dosare penale, putem doar specula asupra cauzelor care au condus la această situație, în care nu ar mai putea fi cercetați penal cei șase foști miniștri.

[related]

Cauzele respective pot ține sau nu de activitatea parchetului, după cum ar fi: sesizarea tardivă a DNA cu privire la faptele ce fac obiectul dosarelor penale, acordarea greoaie a avizelor pentru urmărirea penală a foștilor miniștri sau posibile schimbări ale procurorilor care au instrumentat cazurile sau lipsa de diligență a procurorilor.

Atât din comunicatul DNA, cât și din luarea de poziție a procurorului șef ar rezulta că ne aflăm în ipoteza lipsei de diligență a procurorilor. Se precizează că s-a solicitat deja Inspecției Judiciare să facă verificări cu privire la procurorul de caz, pentru a se stabili dacă au fost sau nu săvârșite abateri disciplinare.

[readmore]

Urmează să vedem care va fi răspunsul Inspecție Judiciare, după efectuarea anchetei.

Este posibil ca soluțiile respective de clasare să nu fie încă definitive. Există posibilitatea ca persoanele vătămate și/sau părțile civile afectate să le conteste în instanță.