De ce orice creștere de salariu minim în România nu înseamnă mai mulți bani

Guvernul a anunțat creșterea în avans a salariului minim brut pe economie, de la 1 noiembrie, însă nu a menționat și părțile mai puțin bune care vin odată cu aprecierea.

Salariul minim pe economie urmează să crească de la 1 noiembrie, de la 1.900 de lei, cât este în prezent, la 2.080 lei. Pentru prima dată, va fi impus și un salariu diferențiat. Cei care au studii superioare și persoanele cu vechime de peste 15 ani vor avea un salariu minim de 2.350 de lei.

Pe de altă parte, creșterea salariilor va determina, implicit, creșterea costurilor angajatorilor pentru forța de muncă. Acest lucru îi va determina pe angajatori fie să își micșoreze marja de profit, fie să crească prețurile produselor și serviciilor oferite.

Cu alte cuvinte, odată cu creșterea salariilor, va crește și inflația, fapt susținut și de Alexandra Smedoiu, partener de impozitare directă, Deloitte România.

Cum arată Ștefan Hrușcă acum, la 67 de ani. Artistul locuiește de ani buni în Canada, într-o vilă de lux, într-un cartier select

Cum arată Nicoleta Luciu fără pic de machiaj la 44 de ani. Apariție rară pe rețele de socializare înainte de sărbători

„Această măsură (creșterea salariului minim) se va traduce în creșterea inflației.”, a declarat aceasta. În plus, ea a afirmat că se așteaptă la o creștere generalizată a prețurilor în perioada următoare, deoarece firmele mici și mijlocii activează cu precădere în domeniul agriculturii, construcții și comerț, domenii cu marjă de profit destul de redusă.

Alexandra Smedoiu a mai precizat că este momentul oportun pentru a crește salariul minim, pe fondul ratei de șomaj scăzute din România.

În altă ordine de idei, pe lângă creșterile salariale de la 1 noiembrie, Guvernul analizează o serie de măsuri pentru elaborarea bugetului pe 2019. Guvernul vrea să limiteze cheltuielile, iar pentru asta ia în calcul înghețarea salariilor brute ale bugetarilor din decembrie 2018.

Măsura ar putea permite Guvernului să țină diferența dintre venituri și cheltuieli în limita impusă de Bruxelles, sub nivelul maxim de 3% din PIB.