14 sept. 2017 | 10:00

Mit sau adevăr? Un test ADN ar putea dezvălui cum arăți și unde stai

ACTUALITATE
Mit sau adevăr? Un test ADN ar putea dezvălui cum arăți și unde stai

În 2012, artistul Heather Dewey-Hagborg a făcut publică o lucrare bazată pe ADN care a prezis un viitor nu tocmai ușor de digerat.

Acesta s-a folosit de ADN-ul firelor de păr aruncate, gumelor sau țigărilor și a presupus cum ar putea să arate niște străni. Ea a crezut că urmele noastre, pe care le-am lăsat în urmă fără să fim conștienți, ar putea declanșa o epocă de supraveghere biologică, în care și un fir de păr ar putea dezvălui identitatea și locația unei persoane anonime.

Compania Human Longevity a publicat un document care susține această ipoteză, iar lucrarea a iscat o dezbatere între oameni de știință. J.Craig Venter, expert în domeniul genomicii, a susținut că doar prin analiza ADN poate fi creat un model destul de precis al feței tale. Humman Longevity a căutat dovezi și a analizat 1.061 de persoane. A constatat că aproximativ 70% din aceste persoane au fost găsite, pe baza unui algoritm simplu, în 20 de fotografii ale unui grup etnic mixt.

Datele genomice au nimerit forma feței, culoarea ochilor, culoarea părului și chiar și vocea unei persoane. Dacă cineva ar putea să determine cum arăți cu adevărat pe baza ADN-ului, ar însemna că niciun test ADN nu este chiar privat.

Scepticii au subliniat că metoda se bazează într-adevăr pe trăsături precum rasa și sexul pentru a crea imagini cu fețe medii, ceea ce se poate face și când folosești teste ADN mult mai simple. Într-adevăr, când unul de acest gen a fost folosit pentru a alege un bărbat european alb specific dintr-un grup de alți 20 de bărbați asemănători, testul a avut un rezultat de 11%.

Viziunea lui Venter este, probabil, inevitabilă. Anumite caracteristici observabile, cum ar fi culoarea ochilor, se numesc fenotipuri, iar ele sunt în mare măsură determinate de ADN-ul nostru. Problema pusă pe moment e că nu ne-am gândit cum să citim și să traducem toate aceste informații. Știința va trebui, probabil, să fie îmbunătățită înainte de a putea alege pe cineva dintr-o mulțime bazându-se exclusiv pe gene.