Serialele care au câștigat premii Emmy și pe care nu trebuie să le ratezi

Cea de-a 69-a ediție a Premiilor Emmy, a cărei gazdă a fost Stephen Colbert, s-a încheiat și a lăsat în urmă o serie de câștigători ce nu vor fi uitați prea curând.

The Handmaid’s Tale, produs de Hulu, a câștigat premiul pentru cel mai bun serial dramatic. La categoria cea mai bună comedie, serialul Veep produs de HBO a primit trofeul. Cât despre cea mai bună miniserie, serialul Big Little Lies, realizat de HBO, a ieșit învingător. Dacă încă nu ai apucat să le vezi, ai toate motivele să te apuci de ele chiar acum.

Serialul The Handmaid’s Tale merita un Emmy pentru o distopie excelentă

Dacă termenul feminism îți sună cunoscut, probabil că ești familiar cu noțiunile de discriminare a femeii – de la familie, unde este văzută ca o făuritoare de copii și slujnică a bucătăriei și până la locul de muncă, unde poate că nu va fi luată în considerare pentru aceleași oportunități precum un bărbat. Dacă toate aceste lucruri ți se par inacceptabile, acțiunea din The Handmaid’s Tale îți va demonstra că se poate mult mai rău.

Epidemia de E. Coli asociată burgerilor de la McDonald’s a îmbolnăvit peste 100 de persoane, anunță CDC

Se spală sau nu rufe de Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului? Ce spun preoții

Serialul, bazat pe romanul omonim al lui Margaret Atwood, pornește de la premisa unui viitor distopic, în care dezastrele ecologice au afectat fertilitatea omenirii și din ce în ce mai puține femei sunt capabile să procreeze. Criza este gestionată de un cult religios ce preia puterea în America și aduce din nou în prim plan valorile tradiționale.

Astfel, femeile ajung să nu mai au dreptul la proprietate, la vot sau la a lua decizii în ce privește corpul lor. Femeile sunt împărțite în mai multe categorii, astfel încât continuitatea speciei să fie asigurată. Cele care au sistemul reproductiv funcțional sunt trimise la o școală de reformare și devin ulterior handmaiden, ceea ce presupune să fie slujnică în casa cuiva din armată și să aducă odrasle pe lume.

Cele care sunt infertile devin menajere, ocupându-se de curățenie și mâncare. Femeile care au ajuns să fie soții de general nu sunt forțate să facă ceva împotriva voinței lor, însă la nivel de statut se află tot sub bărbați. În acest viitor întunecat, anumite cuvinte și exprimări au ajuns să fie interzise sau schimbate – nu mai există lesbiene, ci doar trădătoare a genului de care aparțin.

Acțiunea din The Handmaid’s Tale o urmărește pe Offred, o slujnică ce și-a pierdut soțul și copilul odată ce cultul religios a preluat puterea. Offred ajunge în familia unui colonel unde urmează să rămână însărcinată în virtutea conservării speciei. Dacă întreaga premisă pare să fie una înfiorătoare, este pentru că deși drepturile femeii au avansat cu mult în ultimul secol, asta nu înseamnă că aceasta a ajuns să fie tratată precum un bărbat.

Serialul propune un dialog important și relevant pentru aceste timpuri, ce impune întrebarea: doar pentru că lucrurile stau relativ bine acum, înseamnă că vor rămâne așa?

Veep și lupta filmului de a bate viața și să ia Emmy

Comedia are la bază un scenariu, însă este filmată într-un stil improvizat, fapt ce îi oferă un aer autentic neintenționat. Arată cum este să ai o poziție insignifiantă în cel mai puternic birou din lume.

Serialul o are în prim plan pe fosta senatoare Selina Meyer, care a acceptat oferta de a fi vicepreședinta Statelor Unite. Însă noua sa funcție nu corespunde cu așteptările pe care și le crease. Pe măsoară ce acțiunea se despletește, Meyer și personalul ei încearcă să se remarce și să lase în urma lor o moștenire imensă, fără a se lăsa purtați departe de furtunile politice de zi cu zi și jocurile de culise. Alături Amy, șeful de personal, purtătorul de cuvânt Mike McClintock, Gary. garda și mâna dreapă a ei şi Sue, secretara, Selina poartă bătălii cu Dan Egan, un interlop perseverent și arogantul Jonah.

Când Veep a fost lansat, serialul nu a fost doar o binecuvântare pentru iubitorii de comedie, ci și una din cele mai reușite descrieri a politicii contemporane.

Incompetența si personalitățile ridicole ale personajelor din serial au servit drept un mijloc de a caricaturiza situația politică actuală, până când realitatea a bătut filmul. În urma bătăliei electorale din SUA dintre Trump și Clinton în urma căreia Trump a ieșit învingător, fanii serialului s-au întrebat cum ar mai putea acțiunea din serial să o întreacă pe cea din viața reală. Mulți s-au întrebat dacă Veep mai poate fi considerat un show amuzant în climatul politic actual, care pare mai degrabă tragic, iar răspunsul final a venit odată cu Gala Premiilor Emmy.

Big little lies e de mine și-ți arată cel mai sumbru basm contemporan

Bazat pe cartea omonimă a scriitoarei australiene Liane Moriarty, acest serial urmărește viețile în aparență perfecte ale celor din orașul Monterey, din California, ce par să aibă totul – bani, proprietăți, cariere și copii. Sub vălul subțire al perfecțiunii se ascund însă scandaluri, bârfe, aventuri și secrete nebănuite.

Serialul aduce din start în atenția privitorului un lucru șocant – o crimă inexplicabilă ce are loc în noaptea de trivia, dar nici victima, nici criminalul nu sunt dezvăluiți. Protagonistele sunt trei mame – Madeline Martha Mackenzie, Celeste Wright și Jane Chapman. Madeline este o femeie bogată și temută în oraș, cu o fiică în clasa întâi și o fiică adolescentă dintr-o căsnicie anerioară. Celeste este prietena lui Madeline și are doi fii gemeni ce urmează să fie dați la școală. Jane, mama singură a unui băiat, este nouă în oraș, iar Madeline și Celeste ajung să se împrietenească rapid cu ea. De acolo, secretele și intrigile ajung să se despletească pe rând.

Mamele se refugiază în relațiile cu copiii pentru a masca neîmplinirile nespuse, iar aceștia ajung să le semene.

Big Little Lies este, în esență, un microcosmos ce reușește să arate realitatea societății dincolo de luxul din Monterey. Serialul este o ecografie socială demnă de luat în considerare, care arată că, dincolo de aparențe, oamenii se află într-o competiție continuă și vorbesc mult fără să spună, de fapt, prea multe.

Autor: Bianca Prangate