Poate cele mai bune dovezi despre când au ajuns câinii în lesă

În Peninsula Arabă au fost descoperite desene scrijelite vechi de 8.000 de ani care ne arată poate primii câini ținuți în lesă.

Imaginile acestea sunt cea mai veche dovadă pe care o avem în momentul de față a câinilor ținuți în lesă. Așadar, oamenii controlau și antrenau câinii cu mult înaintea întemeierii comunităților de fermieri.

Până acum știam că cel mai bun prieten al omului a fost domesticit dintr-un strămoș al lupului gri, acum 15.000, sau poate chiar 40.000 de ani. Arheologii nu au ajuns la un consens cu privire la data și locul îmblânzirii câinilor sau la metodele folosite, dar noua descoperire umple o parte din spațiile goale.

Desenele au fost găsite în siturile Shuwaymis și Jubbah din Arabia Saudită. Maria Guagnin, arheolog la Institutul Max Planck, a descoperit 126 de desene cu câini în Shuwaymis și 193 în Jubbah. Câinii seamănă cu cei din rasa Canaan. Au urechi ascuțite, boturi scurte și cozi buclate și nu seamănă cu lupii sau hienele din alte situri.

În aceste desene, câinii sunt arătați ajutând oamenii la vânatul leilor, caprelor, gazelelor, cailor și altor prăzi. Unii câini sunt reprezentați ca fiind legați cu o lesă de talia vânătorilor care se foloseau de mâinile libere pentru a arunca săgeți. Cei ținuți în lesă ar putea să fie bătrâni, răniți, câini care se antrenează sau care sunt folosiți pentru a adulmeca urme.

„Asta sugerează nu doar că unele populații de oameni își controlau câinii în perioada pre-neolitică, dar și că unii câini pot realiza sarcini de vânătoare diferite de alții”, au scris Guagnin și colegii ei. „Unii pot fi folosiți pentru a adulmeca mirosul prăzii, în timp ce alții sunt folosiți pentru a îngrădi și ataca prada, proteja vânătorii sau transporta carnea înapoi la tabără.”

Oraşul din România în care nu mai există ambuteiaje, Titi Aur îl laudă. Trucul la care au apelat autorităţile locale

Staţiunea cea mai nouă din România. Turiştii vor da năvală aici, cu ce atrage comuna, de fapt

Guagnin este de părere că desenele sunt vechi de 8.000 sau 9.000 de ani înaintea erei pre-neolitice. Așadar, câinii domestici ar fi putut exista în Peninsula Arabă cu mult înainte decât se credea. Descoperirea completează o piesă de puzzle esențială în înțelegerea felului în care am ajuns să îmblânzim câinii.