Cum te-au spionat americanii prin torenți

Un document care făcea parte din leak-urile lui Edward Snowden a dezvăluit că Agenția Națională de Securitate (NSA) monitoriza în mod constant rețelele de file-sharing acum 12 ani.

Pe atunci, NSA a reușit să compromită atât KaZaA, cât și eDonkey, obținând concomitent accesul la computerele și datele personale ale celor din rețele, după cum relatează Torrent Freak. Rețelele de file sharing peer-to-peer (P2P) erau încă proaspăte în acea perioadă, iar utilizatorii lor nu aveau idee că activitățile lor ar fi putut fi monitorizate de cineva din afară. Rețelele majore de acest tip aveau un sistem de tip shared folder, care le permitea celor care le foloseau să vadă exact ceea ce un alt user avea de oferit.

Utilizatorii au ajuns însă să fie din ce în ce mai mulți, iar popularitatea acestor rețele a crescut. KaZaA, eDonkey2000 și, mai târziu, BitTorrent, au ajuns în atenția caselor de producție, care căutau cu orice preț să stopeze traficul ilegal de conținut aflat sub drepturi de autor. Odată cu procesele intentate de către casele de producție, utilizatorii au înțeles că lucrurile nu sunt tocmai roz și că sunt supervizați de cei care dețin drepturi de autor.

Ceea ce nimeni nu bănuia pe atunci este că NSA avea un interes deosebit în a pătrunde în rețelele P2P. Deși majoritatea utilizatorilor doreau doar să împartă unii cu alții fișiere muzicale, NSA urmărea să afle ce se întâmplă la scală largă, ceea ce presupunea decodarea criptării oricum limitate a acestor rețele.

Singura biserică din lume construită în interiorul unui copac: unde se află lăcașul de cult inedit, mii de turiști vin să-l viziteze anual

Patru alimente de evitat în Postul Crăciunului, conform preotului Vasile Ioana

„Din moment ce multe aplicații, de exemplu KaZaA, îți criptează traficul, a trebuit întâi să decriptăm traficul înainte de a începe să analizăm mesajele”, arată documentul NSA. „Am dezvoltat capacitatea de a decripta și decoda traficul de pe KaZaA și eDonkey pentru a stabili ce fișiere sunt share-uite și ce întrebări sunt puse.”

NSA a reușit să acceseze adresele de email, codurile poștale, username-urile, locația fișierelor stocate și căutările recente ale utilizatorilor, fapt ce le-a permis să analizeze mai bine comportamentul acestora și să descopere că unii căutau mai mult decât conținuturi multimedia de rutină.

În 2005, programul FAVA țintea către alte rețele, precum Freenet, Gnutella, Gnutella2, JoltD, MSN Messenger, Windows Messenger și BitTorrent. Interesul NSA-ului pentru BitTorrent s-a materializat în studierea angajaților Departamentului de Apărare – mai exact în ce fel foloseau ei BitTorrent și dacă acest lucru presupunea un risc.

Astăzi, la 12 ani de la interceptările NSA, spionarea activităților ilegale pe internet pare o utopie. Cu toate acestea, cel mai probabil astfel de programe încă există și nimeni nu este ferit de ele.