19 oct. 2017 | 16:47

Ce ar trebui să știi și să înțelegi despre fenomenul #MeToo

ACTUALITATE
Ce ar trebui să știi și să înțelegi despre fenomenul #MeToo

Există un hashtag care a monopolizat Facebook în ultimele zile: #metoo. E despre hărțuire sexuală și contra agresiunii de orice fel. Sunt și câteva elemente importante la care să fii atent și pentru care contează mișcarea aceasta pornită online.

[related]

Pentru cei care au deschis internetul mai târziu, în celebra cetate a filmului a avut loc un nou scandal. Ai zice că nu-i nimic nou sub Soare! Doar că acum s-ar putea să fie. Acum e vorba de „scandalul Weinstein” care a început pe 5 octombrie, după ce The New York Times şi The New Yorker au publicat articole în care mai multe femei îl acuzau pe producător de hărţuire sexuală. Printre acestea apar nume ca Ashley Judd, Gwyneth Paltrow şi Angelina Jolie, Cara Delevingne, fotomodele şi angajate ale lui Harvey Weinstein.

Mai mult, alte femei, între care se numără Rose McGowan, îl acuză de viol. Cum ziceam nimic nou: Woody Allen, Roman Polanski și alte nume mari au fost implicați în scandaluri similare de-a lungul vremii.

Nu vreau să mă înțelegi greșit, nu apăr pe nimeni, ar trebui făcută dreptate pentru fiecare caz și individ în parte, victimă, călău, acuzat sau acuzator. Ceea ce mă determă să scriu este impactul unui hashtag – mai exact viralizarea subiectului pe Facebook.

Cum a apărut hashtag-ul #metoo și ce ar trebui să însemne

La puțin timp după explozia scandalului, celebra actriţă Alyssa Milano a venit cu ideea ca toate femeile din social media care au trăit o experienţă de hărţuire sexuală sau abuz, să-şi spună povestea printr-o postare însoţită de hashtag-ul #metoo. Cu alte cuvinte, folosirea unei etichete să adune tot conținutul pe un subiect similar.

Actrița susține că „am primit sugestia de la un prieten: dacă toate femeile care au fost hărţuite sexual sau agresate ar semnala situaţia cu hashtag-ul #metoo, am putea arăta întregii lumi realitatea în care trăim”. La scurt timp, paginile de Facebook şi Twitter au fost asaltate de statusuri sub #metoo, în care femeile din lumea întreagă povestesc despre experienţele neplăcute prin care au trecut.

Campania #metoo a luat avânt şi în România, unde mii de românce aleg să se destăinuie pe Facebook.

Orice fenomen real sau digital are nevoie de un punct critic

Încerc să las în spate gravitatea lucrurilor petrecute pentru fiecare persoană în urmă și să privesc fenomenul de viralizare. Contează mult ce înseamnă solidaritatea în mulțime, cum ajung grupurile să facă schimbări sau când e momentul potrivit al unei schimbări în societate.

Malcolm Gladwell, un celebru jurnalist și scriitor american, privește acest fenomen de viralizare a unei informații ca pe o epidemie, declanșată la un punct critic. El indică și câteva elemente extraordinar de importante: contextul, minoritarii și factorul de aderență.

Altfel spus, există un număr minim de oameni la care trebuie să ajungă un mesaj, un produs sau un serviciu pentru ca explozia să aiba loc și epidemia să demareze. Apoi, cât de bun este mesajul și care este forța contextului. Cei care livrează acest mesaj sunt și ei importanți. Unii reușesc, alții nu în funcțiile de tehnicile sociale pe care le au.

Pilonii pe care se susține mișcarea #MeToo

Acest viral cu rol de schimbare are, desigur, o masă critică. Societatea noastră este destul de afectată de abuzuri, hărțuiri, bullying. Numărul este unul mare de oameni afectați, doar că din cauza rușinii nu doareau să vorbească. Apoi, există factor de aderență – rețele sociale – unde fiecare utilizator are posibilitatea de a scrie despre ceva delicat din viața ta sub un tag și să simtă că devine o voce sau că este auzit.

Nu în ultimul rând, contextul n-ar trebui niciodată uitat. În timpul războielor s-au petrecut mai multe abuzuri sexuale decât azi. Dar explozia nu a fost atunci. De ce? Pentru că revoluția nu se petrece în momentul în care poporul o duce cel mai rău – vezi URSS. Când se încearcă schimbarea spre un pic mai bine are loc explozia. În cazul de față, libertatea de a discuta despre abuzuri, favorizată de educație, încurajarea libertății de exprimare (campanii contra violenței domestice), pedepsirea vinovaților, asistență pentru reintegrarea persoanelor care au suferit abuzuri și multe alte aspecte au făcut să genereze un astfel de reacție.

În momentul în care până și cei care ar trebui să fie alături de victime nu o mai acuză pe această de provocare a abuzului, atunci contextul este pregătit pentru o „epidemie”.

Scandalul „Weinstein” este doar punctul critic care a declanșat această epidemie. Au mai fost și alte scandaluri similare în trecut, dar ecourile au fost cu mult mai limitate. Poate ceva din schema de mai sus nu ajunsese să îndeplinească criteriile necesare. În plus, e adevărat că de multe ori efectul de mulțime face ca bulgărele de zăpadă să se rostogolească mai repede și să devină mai mare.

De exemplu, în România, agenția de publicitate Centrade Cheil a decis să încheie colaborarea cu Călin Ionescu, cunoscut și ca „Rimaru” în lumea muzicii locale, pentru că au fost prezentate zeci de cazuri de hărțuire verbală și fizică provocate de acesta. Poți spune că mișcarea #MeToo a ajuns să și funcționeze, chiar dacă nu pe toate planurile și în toate punctele, așa cum ar fi de dorit. Apoi, până și Poliția Română s-a activat cu o campanie mai veche.

Așa, în plin fenomen, pot spune că efectele vor fi benefice, atât pentru această situație, cât și pentru cazuri similare din viitor. Există lucruri direcționate care vor putea să folosească factorul de aderență prezent acum. Altele vor fi omorâte în fașă în acest mediu care pare foarte liber azi, dacă nu va exista o masă critică. Totuși, merită reținut că și acest moment nu va aduce revoluții, nu va schimba radical lucrurile, dar schimbă câteva, în anumite direcții.

Ciprian Plăiașu este editor coordonator Historia.ro. Pasionat de idei crețe, scrie despre greșelile trecutului, greșeli pe care le tot repetăm. vezi toate articolele