China sapă o gaură în pământ de zece kilometri: care este scopul

China sapă o gaură de 10.000 de metri în Pământ, pentru a ajunge în sistemul Cretacic.

Oamenii de știință din China au început să sape o gaură de 10.000 de metri în Pământ, cea mai adâncă încercată vreodată în țară.

Săpând prin zece straturi de rocă, echipa din China speră să ajungă la roci din perioada Cretacică, stratul cunoscut sub numele de Sistemul Cretacic, care datează de până la 145 de milioane de ani. Proiectul Chinei, care a început recent, ar putea fi folosit pentru a identifica resursele minerale, precum și pentru a ajuta la evaluarea riscurilor de mediu, cum ar fi cutremure și erupții vulcanice, potrivit Bloomberg.

China vrea să sape o gaură în Pământ pentru a descoperi roci din Cretacic

Gaura, deși este impresionant de adâncă, nu va fi cea mai adâncă gaură făcută de om de pe Pământ. Acest titlu revine Forajului Kola Superdeep, din Peninsula Kola, din nord-vestul Rusiei. Proiectul, care s-a întins din 24 mai 1970 până imediat după prăbușirea Uniunii Sovietice, a văzut cea mai adâncă ramură a găurii atingând 11.034 metri sub nivelul mării.

Ai depozitat ouăle greșit! Experții dezvăluie locul corect unde ar trebui păstrate – și nu este în ușa frigiderului

Accident grav în Brazilia între un autocar, un camion și un autoturism. Cel puțin 22 de morți

Echipa a descoperit că rocile adânci sub Pământ erau mult mai umede decât se așteptau. Înainte ca forajul să o găsească, oamenii de știință credeau că apa nu va pătrunde atât de adânc în rocă. De asemenea, se așteptau să găsească un strat de bazalt sub granitul continentului, deoarece acesta este ceea ce a fost găsit în scoarța oceanică. În schimb, au descoperit că sub granitul magmatic era granit metamorfic. Deoarece crusta continentală era de granit până jos, aceasta era o dovadă pentru tectonica plăcilor, o teorie care a început să fie acceptată abia de curând, când au început să sape forajul.

Săpătura în Pământ nu merge întotdeauna atât de bine. O echipă americană în anii 1960 a ajuns la 183 de metri sub fundul mării, trecând prin 13 metri de bazalt în stratul superior al crustei oceanice, înainte ca proiectul să fie anulat din cauza administrării proaste și a problemelor financiare.