13 feb. 2023 | 21:00

Cutremur puternic în România. În ce orașe s-a resimțit. Mărmureanu: „În România s-a construit prost, greșit”

ULTIMA ORĂ
Cutremur puternic în România. În ce orașe s-a resimțit. Mărmureanu: „În România s-a construit prost, greșit”

Un cutremur cu magnitudinea de 5,2 grade pe scara Richter s-a produs, luni după-amiază, în partea de sud-vest a României, la o adâncime de doar 15 kilometri. Potrivit România TV, seismul s-a resimțit în mai multe județe, inclusiv Craiova, Timișoara sau Drobeta-Turnu Severin. Din primele informații, s-a instalat panica printre localnici, având în vedere situația catastrofală din Turcia.

Cutremur semnificativ în România, 13 februarie

Update 13 februarie, ora 21:00. Gheorghe Mărmureanu, șeful onorofic al INFP a vorbit despre cutremurul produs astăzi.

„Până la urmă cred că se întâmplă ceva cu Vrancea noastră. Adâncimi mari. Modul de manifestare a lor e altul decât cel pe care îl știm. Vrancea văd că are diferite variațiuni și care eu când l-am prezentat în cărțile mele am arătat că Vrancea are niște particularități pe care nu le găsim la alte cutremure europene (…)

„Am fost într-un sat de lângă Târgu Cărbunești și au avut loc vreo 20 de cutremure pe parcursul a două luni. Unele case au fost avariate, iar unii locuitori s-au speriat și au ales să părăsească localitatea (…) Și înainte de 4 martie 1977 a avut loc un cutremur în Gorj. Dar nu a fost cel care să provoace Vrancea.”

Fondul locuințelor construite în România, îmi pare rău să o spun, dar are foarte multe zone ca suprafață care sunt extrem de vulnerabile. S-a construit prost, greșit (..) Pantelimonul și toată partea aia a fost o problemă la cutremurul din 1977. Dacă dura mai mult, Pantelimonul era la pământ”, a spus el la Digi24.

„Nu există motive de îngrijorare. Sigur că seismele din Turcia ne-au produs stări de stres, dar nu e cazul. Nu poate fi nicio legătură între activitatea seismică de la noi și ce se întâmplă în Turcia. Niciodată Turcia nu a generat cutremure catastrofale în România și am urmărit cel puțin 200 de ani din istoria aceasta a cutremurelor.”, a spus el.

Update 13 februarie, ora 20.55. Director general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), Constantin Ionescu, a explicat că ultimul seism produs în zonă a avut loc în anul 1863.

„Au mai fost în 1893, 1912. Este o zonă unde sunt cutremure foarte rar. Replicile sunt, de regulă, mai mici. Noi nu avem falii ca cele din Turcia, să se întindă pe o lungime foarte mare. Faliile noastre sunt mici”, a spus dr. inginer Constantin Ionescu la Realitatea.

Update 13 februarie, ora 18.10. Șeful DSU a declarat că nu s-au primit apeluri prin serviciul de urgență 112. Raed Arafat a declarat că autoritățile așteaptă să vadă dacă vor apărea solicitări de sprijin.

„Nu avem informații referitoare la vreun impact al acestui cutremur. Până acum nu s-au primit apeluri prin 112, iar situația este dinamică, așteptăm să vedem dacă apare vreo solicitare de sprijin. Conform procedurii, colegii de la pompieri trebuie să iasă și să facă verificări acolo unde a fost resimțit cutremurul. Nu pot să mă pronunț în locul seismologilor, însă din ceea ce știu sunt separate faliile și cutremurul nu poate avea legătură cu cele din Turcia”, a declarat Raed Arafat la Realitatea Plus.

Update 13 februarie, ora 17.25. Cutremurul din România a mai avut două replici de slabă intensitate, ulterior, conform INFP. Prima replică a avut loc la ora 17:13, iar a două la ora 17:21.„În ziua de 13.02.2023, 17:21:12 (ora României), s-a produs în OLTENIA, GORJ un cutremur slab cu magnitudinea ML 2.8, la adâncimea de 11.2 km.

În ziua de 13.02.2023, 17:13:28 (ora României), s-a produs în OLTENIA, GORJ un cutremur slab cu magnitudinea ML 2.4, la adâncimea de 12.4 km”, arată INFP.

Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, în ziua de 13.02.2023, 16:58:06 (ora României), a avut loc în OLTENIA, GORJ, un cutremur semnificativ cu magnitudinea ML 5.2, la adâncimea de 15 kilometri.

Seismul s-a produs la 102km SV de Sibiu, 107km NV de Craiova, 137km V de Pitești, 166km E de Timișoara, 179km S de Cluj-Napoca, 183km SE de Arad, 196km V de Brașov, 218km E de Belgrade, 222km E de Zemun și 224km V de Ploiești.

Un cutremur cu magnitudinea de 5,2 pe scara Richter s-a produs, luni, la ora locală 16:58, în Oltenia, judeţul Gorj, anunță Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul s-a înregistrat la o adâncime de doar 15 kilometri, fiind localizat la 102 km sud-vest de Sibiu, 107 km nord-vest de Craiova şi 137 km vest de Piteşti.

„La Râmnicu Vâlcea s-a simțit în mod sigur. Epicentrul a fost la nord de Târgu Jiu la o adâncime de 15 km. Zona este cunoscută că produce din când în când cutremure de 4 si 5. Iată a apărut şi unul de peste 5. Nu există nicio legătură cu cutremurele produse în Turcia. Eventual cutremurele din partea sud-vestică pot să aibe legătură cu sistemele tectonice care există în Italia şi în zonele înconjurătoare”, a declarat seismologul Mihai Diaconescu, la Antena 3 CNN.

Replică de 3 grade pe scara Richter

Ulterior, la ora 17:21:14 (ora României), s-a produs în OLTENIA, GORJ, un alt cutremur cu magnitudinea 3.0, la o adâncime de 15 kilometri, la 109km SV de Sibiu, 111km NV de Craiova, 146km V de Pitești, 157km SE de Timișoara, 176km SE de Arad, 181km S de Cluj-Napoca, 206km V de Brașov, 208km E de Belgrad, 213km E de Zemun și 225km NE de Nis, notează INFP.

Primele precizări ale IGSU

Până la acest moment, nu au fost primite apeluri la 112 și nici nu au fost semnalate pagube materiale sau victime, a transmis Inspectoratul Național pentru Situații de Urgență (IGSU) după cutremurul din județul Gorj.

„În urmă cu puțin timp, în Oltenia, Gorj s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,2 pe scara Richter, la o adâncime de 15 km. Până la acest moment, nu au fost primite apeluri prin intermediul 112 și nici nu au fost semnalate pagube materiale sau victime”, a afirmat IGSU.

„Ulterior producerii cutremurului, în cazul în care acesta generează consecințe grave, vor putea fi difuzate mesaje de avertizare a populației, cu măsuri de protecție adecvate (de exemplu: puncte de distribuție a ajutoarelor de urgență)”, a explicat instituția.