Ziua Mondială a Somnului: 80 de boli asociate lipsei de odihnă. Câte ore trebuie să dormim

Autor: Iorgu Ianusi - 23:54, 15 mart. 2019

De Ziua Mondială a Somnului, marcată la 15 martie, experții români au explicat, într-o conferință de presă, care sunt riscurile lipsei de odihnă atât pentru cei mici cât și pentru adulți.

Pe lângă senzația de oboseală continuă, există riscul dezvoltării unor boli precum depresie, cancer, diabet, obezitate și hipertensiune arterială, dacă nu dormim suficient, au spuns reprezentanții mai multor instituții, citați de agenția națională de presă AGERPRES.

„Există peste 80 de boli ale somnului, cele mai cunoscute fiind insomnia şi apneea în somn, considerate probleme de sănătate publică mondială. Afectarea somnului se reflectă atât în scăderea calităţii vieţii, cât şi în dezvoltarea unor boli cronice precum depresia, obezitatea, cancerul, diabetul sau hipertensiunea arterială.” Oana Deleanu, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”

„Schimbarea orei (de vară, de iarnă) ne poate afecta, mai arată specialiștii.„În acest moment, o problemă stringentă la nivel european este ora de vară. (…) Sperăm ca ora de iarnă să rămână valabilă pentru tot cursul anului, întrucât studiile ştiinţifice au denunţat efectele nocive ale orei de vară asupra sănătăţii, considerând discutabile economiile energetice realizate prin această schimbare forţată a ritmului diurn.” Oana Deleanu, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”

Reprezentanții Universității de Medicină din București resping și unele „recomandări” răspândite pe internet sau prin pagini de pe rețelele de socializare potrivit cărora, dacă dormim mai puțin, vom trăi mai mult. De fapt, lipsa somnului poate provoca boli neuronale.

„Există persoane care îşi imaginează că, dacă dorm mai puţin, o să trăiască mai mult, pentru că în felul acesta nu îşi mai pierd timpul dormind. Lucrurile nu stau deloc aşa.” Oana Deleanu, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”

Care e nevoia de somn a copiilor și adulților

În ciuda zvonurilor și teoriilor răspândite iresponsabil în mediul online, somn mai puțin înseamnă viață mai scurtă, a declarat în aceeași conferință de presă preşedintele Secţiunii de Somnologie a Societăţii Române de Pneumologie, Florin Mihălţan.

„Somnul trebuie să aibă o durată suficientă şi aceasta este ajustată în funcţie de vârstă, trebuie să fie un somn de calitate, trebuie să existe o predominanţă a somnului profund – durată, calitate, fără interferenţe exterioare. Calitate înseamnă că în general 65% din perioada de somn să fie alocată somnului profund, nu somnului superficial. Orice deviaţie de la cele trei caracteristici ale somnului intră în zona patologică”. Dr. Florin Mihălţan

În cazul nou-născuților, perioada optimă de somn ar fi cuprinsă între 14 și 16 ore. După vârsta de un an, acest interval scade sub 14 ore (11-14 ore de somn). Adolescenții ar trebui să doarmă 9-10 ore zilnic iar în cazul adulților limita necesară de odihnă este estimată la aproximativ 8 ore.

„Copiii mici au nevoie de un număr mai mare de ore de somn. Nou-născutul – chiar 14 – 16 ore. Ei au un necesar de creştere foarte mare. Ulterior, după primul an, 11 – 14 ore de somn şi pe măsură ce cresc 9 – 12 ore la copiii şcolari. Adolescenţii au un necesar mare de somn chiar 9 – 10 ore într-o zi. (…) Dacă nu dorm, se pot regăsi probleme de învăţare, de memorie şi începe să fie afectată partea academică şi rezultatele şcolare. Există şi probleme de afectare metabolică. Tot ce se întâmplă la adulţi pot să apară şi la copii. Se discută de obezitate, diabet, afectare chiar cardiacă şi hipertensiune. Există şi copii care au un necesar de somn mai redus faţă de numărul de ore pe care l-am amintit.” Mihaela Oros, preşedintele Asociaţiei pentru Tulburări de Somn la Copii şi Adolescenţi

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI