Zi decisivă pentru Laura Codruța Kovesi. Acuzații dure la adresa fostei șefe DNA
În septembrie 2019, Laura Codruța Kovesi primea funcția de procuror șef al Parchetului European. Tot atunci anunța că renunță la funcția de șef al DNA, în vederea rolului pe care îl va avea de îndeplinit, odată ce va ajunge la Bruxelles.
Zi decisivă pentru Laura Codruța Kovesi
Activitățile sale notabile de combatere a corupției și criminalității în spațiul românesc și nu numai au primit o recunoaștere corespunzătoare. În calitate de procuror-şef european, Laura Codruţa Kovesi va avea un mandat de şapte ani. Aici va construi structuri operaționale și administrative în cadrul EPPO. Va stabili relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale. Fosta șefă a DNA va stabili, de asemenea, relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.
Din păcate, asta nu o scapă de ce se întâmplă astăzi, miercuri 15 ianuarie la CSM. Și anume faptul că secţia pentru procurori în materie disciplinară a CSM discută raportul Inspecţiei Judiciare referitor la Kovesi şi Iacob. Este vorba despre acţiunile formulate de Inspecţia Judiciară (IJ) cu privire la săvârşirea de către fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi şi de fostul adjunct Marius Iacob a unor abateri disciplinare, informează Agerpres.
Acuzații dure la adresa fostei șefe DNA
Cauza în care este implicată fostul șef DNA se referă la manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului Justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu. În cadrul unei şedinţe de lucru, Kovesi ar fi avut manifestări de natură a aduce atingere onoarei şi probităţii profesionale a magistraţilor procurori, precum şi prestigiului Justiţiei. Situaţia se regăseşte în înregistrările audio apărute în spaţiul media la data de 18 iunie 2017.
„În concret, procurorul-şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii şi credibilităţii instituţiei generate de decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare ‘cu miniştri’, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul dintre criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate”, arăta IJ.
O altă acuzație la adresa Laurei Codruța Kovesi se referă la faptul că ar fi folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat. Această atitudine a fost de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare. Există de asemenea un dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor.
Sunt acuzații grave și, în cazul în care, se dovedesc a fi reale devin deja probleme grave, ținând cont de faptul că, în acest moment, Kovesi deține funcția de procuror șef al Parchetului European, ceea ce ar însemna o ”moțiune” împotriva sa și, ulterior, poate chiar demiterea din această funcție.