Viteza cu care emigrează românii îți arată că nu ne mai ”vindecăm”

Sunt atât de multe probleme în România, încât rata de emigrare a ajuns să fie de un român la fiecare trei minute. Problema majoră ține de faptul că persoanele calificate în meserii importante pleacă cel mai mult.

Doar în sistemul sanitar, anul 2018 s-a reflectat într-o explozie a salariilor pentru întregul personal, de la rezidenți, până la medici de specialitate cu o experiență stufoasă. Din păcate, în același an în care unii doctori s-au bucurat de dublarea veniturilor, șase medici pe zi au cerut eliberarea unor certificate de conformitate. Respectivul documente este necesar în cazul în care vrei să profesezi în străinătate.

Cu o rată a emigrării peste hotare de 600 de români pe zi, populația în 2020 va ajunge la 19 milioane de cetățeni care să activeze pe teritoriul țării. Ca lucrurile să fie mai îngrijorătoare, faptul că banii din Sănătate nu au ponderat ritmul migrației ne ajută să înțelegem că românii pleacă dincolo pentru a scăpa și de alte minusuri semnificative din țara noastră.

Radu Bănică a fost bătut și agresat, în școală, de profesorul său: ”De ce plângi? Ești fetiță?”

A murit cel mai iubit preot român, la doar 46 de ani. Ziua sfântă în care va fi înmormântat Nicolae Răzvan Stan

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

De la 2794 de medici în 2017 până la 2312 medici în 2018, este îmbucurător că a scăzut numărul celor care au cerut certificate de conformitate. Pe de altă parte însă, situația din sănătate era deja una foarte tristă. În România, avem 77 de medici specialiști la 100.000 de locuitori. Această valoare este un dintre cele mai mici din Europa, conform Eurostat. În Portugalia vorbim de 253 de medici, iar în Irlanda, valoarea este de 179. În țări precum Austria, Olanda sau Franța, numărul respectiv gravitează între 150 și 160 de medici generaliști. Doar Bulgaria – 64, Slovenia – 68 sau Grecia – 42, fac o treabă mai proastă decât țara noastră în a asigura condiții decente de sănătate pentru cetățeni.

„În primul rând, tânărul din România pleacă dintr-un cumul de motive pragmatice (de la locul de muncă, la oportunităţi etc.). Apoi, românii pleacă acolo unde au prieteni, familie şi oportunităţi de educaţie şi pe locul trei (ceea ce ne interesează foarte tare atunci când ne gândim la soluţii) este motivaţia legată de cum funcţionează instituţiile publice din România. Ceea este normal, pentru că România este o ţară cu foarte multe probleme.

Motivaţia cumulativă vine din faptul că nu avem numai dificultăţi economice, avem simultan şi probleme instituţionale, nici nu le mai zic sociale. S-a format în spaţiul public românesc ideea că singura motivaţie a plecării este legată de loc de muncă, salariu mai mare, venituri mai mari. Nu e corect. Sigur, este principala motivaţie, dar tot din sondaje ştiu că există o semnificativă parte din tineretul României care migrează nu numai pentru job, ci şi pentru stil de viaţă, se duce acolo unde găseşte loc de muncă şi mediu de viaţă cu instituţii care funcţionează aşa cum el şi-ar dori, dar şi cu climă potrivită“, explică sociologul Dumitru Sandu, specializat în domeniul demografiei, pentru Ziare.com.

În privința țărilor vizate de emigranții români, 80% dintre noi au optat pentru Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, SUA și Ungaria. Abia începând cu 2010, românii au început să cocheteze cu Olanda, Austria și țările scandinave.

Cu cât sunt mai educaţi, cu atât e mai mare predispoziţia oamenilor spre relocare pentru a câştiga mai bine de pe urma calificării lor, potrivit unui studiu UNESCO publicat recent. Preferinţele şi aspiraţiile oamenilor, ca rezultat al educaţiei, îi fac pe oameni să părăsească zonele rurale sau slab dezvoltate şi să migreze în căutarea câştigurilor potenţiale mai mari. Numărul celor cu studii superioare care caută o viață mai bună în altă țară s-a mărit de patru ori, comparativ cu cei fără educație. Din România 20% din populația cu studii superioare a plecat la muncă în străinătate.