Viteza cu care circulă trenurile de marfă în România. Parcă nu-ți vine să crezi că merg atât de încet

Viteza cu care circulă trenurile de marfă în România. Parcă nu-ți vine să crezi că merg atât de încet
Infrastructura feroviară din România suferă. Statul pierde milioane din această cauză

Infrastructura feroviară din România suferă! De ani de zile nu s-a mai făcut aproape nimic. Asta afectează, din păcate, transportul feroviar atât al călătorilor, dar mai ales al trenurilor de marfă. Prin PNRR România s-a angajat să remedieze aceste probleme. Cu toate astea, nu s-a dat un termen clar pentru acest demers.

Infrastructura feroviară din România suferă. Statul pierde milioane din această cauză

În România sectorul transporturilor este capitolul în care s-a înregistrat o creștere semnificativă a poluării. Transportul feroviar este o alternativă viabilă, ecologică și eficientă la transportul terestru. Din păcate a fost neglijat sistematic de guvernele perindate la Palatul Victoria.

Revitalizarea transportului feroviar de persoane și mărfuri ar trebui să fie o prioritate națională pentru guvernul român. Atât în ​​ceea ce privește ecologia, cât și tranziția către o economie verde și dezvoltare regională, ar trebui să devină principalele puncte de rezolvat.

Din păcate, conform datelor OECD, la nivel european România alocă de departe cele mai puține resurse pentru investiții în sectorul feroviar. La acest capitol suntem depășiți de țări precum Croația, Republica Cehă, Polonia, Ungaria.

Un raport realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung România analizează importanța economică și ecologică a infrastructurii feroviare pentru România. În același raport se propun o serie de recomandări privind proiectele feroviare care au cele mai bune oportunități de finanțare pentru PNRR. Același raport mai arată cum ar trebui actuala guvernare să decarbonizeze sectorul transporturilor folosind fonduri din diferite programe europene.

România este obligată să reabiliteze Coridorul 4 feroviar

O altă problemă a infrastructurii feroviare din România este reabilitarea Coridorului 4 de transport feroviar. Acest coridor reprezintă principala secțiune feroviară care leagă Marea Neagră de Europa Centrală și de Vest.

Această cale ferată începe în Constanța, traversând orașe mari precum București, Ploiești, Brașov, Timișoara, Arad sau Craiova. Lucrările continuă în Ungaria, la granița cu România. Acest coridor este unul esențial pentru toate transporturile feroviare românești și europene, și este principala conexiune între Marea Neagră și Europa.

Întregul proces de renovare a acestui coridor a durat mai mult decât era planificat inițial. Din ultimele informații oficiale, lucrările vor fi finalizate până în 2023. Lucrările de reabilitare a infrastructurii pe acest coridor vor permite viteze mai mari de până la 160 km pe oră pentru trenurile de călători și până la 120 km pe oră pentru trenurile de marfă.

Până atunci, toate companiile feroviare au o mare provocare în livrarea la timp a mărfurilor, prin transportoul feroviar de mărfuri și de a-și face tot transportul într-un timp rezonabil. Ceea ce înseamnă pierderi financiare pentru fiecare parte.

Trenurile de marfă în România ajung la destinații după 12 zile

Datorită infrastructurii feroviare precare și deteriorate, transportul de mărfuri are de suferit. Mergând mai departe, statul român pierde zilnic milioane de euro din cauza întârzierilor.

Conform unui studiu, Consiliul Concurenței scoate la suprafață problemele cu care se confruntă transportatorii feroviari de marfă. Același studiu arată că un transport de marfă pe calea ferată parcurge un traseu, de exemplu de la Constanța la Curtici, între 7 și 12 zile, viteza de deplasare fiind de 16 km pe oră.

“Gradul redus de automatizare şi numărul ridicat al restricţiilor de viteză se reflectă negativ asupra vitezei medii comerciale a trenurilor de marfă. Viteza redusă de circulaţie pe calea ferată şi favorizarea transportului rutier, prin restituirea accizei pe carburanţi transportatorilor rutieri de marfă, au determinat o scădere a profitabilităţii transportului feroviar de marfă, comparativ cu transportul rutier.

Gradul redus de automatizare şi numărul ridicat al restricţiilor de viteză se reflectă negativ asupra vitezei medii comerciale a trenurilor de marfă, care se situează în jurul valorii de 16 km/h.

Este necesară alocarea corespunzătoare a fondurilor de la bugetul național și utilizarea eficientă a fondurilor europene destinate infrastructurii feroviare pentru a crește gradul de automatizare și de electrificare a căii ferate.”, transmite Consiliul Concurenței.