Vicepremierul Moldovei, cuvinte mari pentru România: „Nu am fi supraviețuit fără voi”

Dup căderea blocului comunist, și implicit a URSS-ului, vecinii noștri de peste Prut își declarau independența. La obținerea independenței, în august 1991, Republica Moldova s-a confruntat cu dificultăți fără precedent. Și nu vorbim de cele cauzate din cauza încercărilor Rusiei de a-și recăpăta influența în regiune. Au fsot mari probleme și din cauza instabilității și identității sale politico-economice interne. Într-adevăr, pe de o parte, fosta republică sovietică era împovărată de stagnare economică, corupție și crimă organizată. În tot acest timp, relațiile cu România și-au recăpătat un drum logic și normal. Încă din 1991 au existat voci care cereau, insistent, unirea celor două state, dar administrațiile statale nu au racționat.

Republica Moldova și relațiile socio-economice cu România

Relațiile României cu Republica Moldova trebuie analizate în dinamica lor istorică. Este binecunoscut faptul că în urma înțelegerea dintre Hitler și Stalin, pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 și anexarea sovietică ulterioară, în 1940, a teritoriilor românești din Basarabia și nordul Bucovinei.

Relații istorice speciale dintre România și Republica Moldova, post-comuniste au fost subminate de tensiuni, regionale și internaționale, obiective și subiective. Aceste aspecte nu au permis încheierea unui tratat politic bilateral, mai bine de opt ani.

Imagini sfâșietoare cu Florin Piersic după ce s-a retras la mănăstire: Mi se rupe sufletul să-l văd așa...

Cum arăta în tinerețe Monica Tatoiu. Imagini nemaivăzute cu celebra femeie de afaceri

Anastasia Lazariuc, de nerecunoscut! Imaginile au ajuns pe internet

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

După o perioadă dictată de cererile naționaliste de reunificare, relațiile României cu Republica Moldova au devenit mai pragmatice. Această politică a ajutat cele două părți să reia discuțiile privind încheierea unui tratat de bază bilateral. Demersurie aveau loc după alegerile generale din 1996 din România și Republica Moldova.

Până atunci, cele două țări nu au reușit să finalizeze proiectul de document. În principal din cauza insistenței României ca tratatul să includă o clauză de denunțare a pactului Ribbentrop-Molotov din 1939. Reamintim că la semnarea actului, România ceda provincia Basarabia către Uniunea Sovietică.

Autoritățile moldovenești au refuzat cu încăpățânare să recunoască oficial Mitropolia Basarabiei subordonată Bucureștiului, reînființată în 1993. Au continuat să susțină prin toate mijloacele Mitropolia Moldovei subordonată Moscovei.

Conflictul religios a dus la o schismă în cadrul comunitatea ortodoxă. Dar a dus  și la o divizare profundă în societate în general.

Relațiile în epoca Constantinescu

După alegerile generale din România din 1996, administrația Constantinescu a fost mai mult constructivă și deschisă la problemele specifice ale Moldovei. O atenție deosebită a fost acordată existenței fostei Armate a 14-a rusești în Transnistria.

Au folosit „pericolul reunificării” ca argument pentru promovarea independența Tiraspolului. Argumentul a dus și la dependența economică și energetică a republicii față de Moscova.

Un fost șef al Partidului Comunist din Republica Moldova, Petru Lucinschi, în urma alegerilor prezidențiale din 1996, a încercat o cale de mijloc în cadrul CSI, dominată de Rusia.

Tot atunci 95% dintre alegători și-au reconfirmat dorința de independență în cadrul unui referendum din martie 1997. Cu toate asta țara va rămâne consumată de tensiuni vechi de un secol asociate cu poziția sa între Rusia și România.

Republica Moldova și România astăzi

Astăzi, deși mai sunt voci care încă cer unirea celor state, relațiile dintre cele două state pare că s-au mai abrutizat. Cu toate astea, oficiali de la Chișinău recunosc că Republica Moldova nu ar fi reușit să ajungă unde este astăzi, fără ajutorul României.

Într-un interviu acordat publicației Spotmedia, vicepremierul pentru Reintegrare al Republicii Moldova, Oleg Serebrian, recunoaște că fără acest ajutor, din toate punctele, nu ar fi rezistat:

„Sprijinul României a fost foarte important, nu doar economic, ci și moral, politic. Specialitatea mea este Caucazul și, spre deosebire de alte țări, precum Georgia, îmi dădeam seama cât de fericiți suntem noi având alături România.

Avem la cine apela și știm că există cineva care simte la fel ca noi și ne poate ajuta într-un moment foarte complicat, ceea ce, în cazul Georgiei, este mai greu de găsit.”, spune vicepremierul pentru Reintegrare al Republicii Moldova, Oleg Serebrian.

Premizele unie unificări și dacă este realizabilă

Politicienii din România și din Republica Moldova au vorbit despre posibilitatea ca cele două țări să adere împreună la UE până la sfârșitul deceniului. Din păcate pentru Republica Moldova, România intra în 2007, iar statul moldovean încă nu.

De altfel, după declanșarea crizei din Ucraina, lua decizia de a depune cererea de aderare. Dar, în spatele deciziei de dublă aderare  există și motive pentru care România a acceptat pactul caree erau legate de aderarea la UE.

La o analiză mai atentă, relația privilegiată nu înseamnă mai mult decât decât un angajament din partea României de a promova eforturile de integrare ale Republicii Moldova alături de ale sale.

Prin aceasta, România a acceptat de fapt poziția Moldovei că o reintegrare a celor două țări putea avea loc doar în contextul mai larg al integrării europene. Bucureștiul se angaja, de asemenea, să apere Moldova și integritatea sa teritorială, și suveranitatea moldovenească în toate forurile posibile și în practică. Cu alte cuvinte, se renunța la ideea unionistă.

Astăzi discuțiile pe marginea unirii celor două state pare departe. De altfel, o statistică recentă arată că locuitorii din Republica Moldova nu-și doresc acest drum unionist.