Într-o primă fază, apa potabilă s-a alăturat oficial aurului și petrolului pe piețele de tranzacționare de pe Wall Street. Asta înseamnă că fermierii, investitorii și municipalitățile ar putea paria pe prețul viitor al apei. Apa potabilă este o resursă care devine din ce în ce mai rară în lume. Această practică, menită să contribuie la asigurarea aprovizionării pentru orașe și fermieri, a atras critici din partea opiniei publice, creând un precedent.
La Chicago Mercantile Exchange, investitorii sunt acum capabili să speculeze prețurile la apa potabilă. Conform datelor furnizate recent, acum și Wall Street poate paria pe prețul apei potabile. Contractele au fost lansate de CME Group din Chicago și sunt legate de piața de apă potabilă din California. Valoarea este estimată la 1,1 miliarde de dolari, conform Bloomberg.
Contractele au fost anunțate în septembrie, în timp ce căldura și incendiile sălbatice au devastat coasta de vest a SUA, iar California ieșea dintr-o secetă de opt ani. Tranzacțiile acțiunilor bazate pe apa potabilă au început în 7 decembrie, anul trecut.
”Reputația Wall Street ca una dintre principalele mașini de inovare din America poate fi îmbunătățită doar prin acest nou contract care a început să se tranzacționeze public pe 7 decembrie.
Genul acesta de contract permite investitorilor să parieze pe prețul la care se poate vinde apa potabilă din California.”, mai spun specialiștii Bloomberg.
Cei care vor paria în mod efectiv pe prețul apei, vor avea o crește substanțială a veniturilor ce le vor umple buzunarele și va face diferența. Jucătorii din piață pariază că prețul va scădea, într-un interval relativ scurt, mai spune Bloomberg.
Dar de la începutul lunii decembrie, investitorii au reușit să tranzacționeze indicele Nasdaq Veles California. Aici, prețurile drepturilor de utilizare a apei se reflectă în așa-numitele speculații viitoare ale prețului apei. Contractele futures sunt contracte financiare derivate care obligă părțile să tranzacționeze un activ la o dată și preț viitor prestabilite.
Ceea ce este important este că cumpărătorul trebuie să cumpere sau vânzătorul să vândă activul suport la prețul stabilit, indiferent de prețul curent de piață la data de expirare. Astfel de contracte sunt menite să ajute fermierii să-și simplifice calculele.
Companiile și utilitățile municipale ar putea, de asemenea, să profite din viitorul apei, susține CME. În California, unde apa potabilă este puțină, prețurile apei cresc adesea peste noapte din cauza incendiilor sau a secetei.
Costurile pentru următoarele șase luni pot fi estimate aproximativ, așa cum a declarat managerul Nasdaq Patrick Wolf pentru Bloomberg. El se ocupă de viitorul apei din California, cea mai mare piață a apei din Statele Unite. Inițiativa Wall Street ar putea fi utilă.
Atunci când o secetă este la orizont, acestea ar putea asigura suficientă apă la timp la prețuri rezonabile. Un profesor de finanțe de la Universitatea Lutherană din California, spune că viitorul ar putea permite să se asigure prețurile de astăzi pentru aprovizionarea de mâine.
În urmă cu cîâiva ani, compania Nestlé făcea un anunț ce avea să ridice mari semne de întrebare asupra dreptului de uz al apei potabile. Compania, într-un exces de zel, cerea taxarea apei potabile. Asta în condițiile în care mai mult de 600 de milioane de oameni din întreaga lume încă nu au acces la apă potabilă curată, potrivit ONU. Cu toate acestea, companii profitabile, ca Nestlé, câștigă bani prin îmbutelierea resurselor de apă și vânzarea lor către oameni.
Acest model de afaceri se numește privatizarea unei resurse naturale și vitale.
Pe piața globală a apei îmbuteliate, Nestlé reprezintă 11-13%, cea mai mare parte a acestei industrii. În Europa, ei depășesc grupul Danone și Coca Cola. Nestlé SA se mândrește cu vânzări mondiale de apă îmbuteliată de 7,7 miliarde de dolari în fiecare an. Peter Brabeck-Letmathe, fost președinte și CEO al Nestlé, declara la un moment dat că apa nu este un drept al omului.
Cu toate acestea, oamenii de știință și ecologiștii au avertizat asupra pericolelor pentru sănătate pentru consumatori, deoarece chiar și după procesul de purificare, rămân în apă urme de substanțe chimice dăunătoare, cum ar fi arsenul, precum și unele substanțe otrăvitoare și elemente radioactive.
Dar experții sunt, de asemenea, sceptici cu privire la viitorul apei, spunând că ridică întrebări etice cu privire la faptul că un astfel de element esențial pentru viața umană, cum ar fi apa potabilă, ar trebui să fie negociabil.
„Trebuie să ne gândim acum la potențialele consecințe negative directe și indirecte ale tratării apei ca un activ mai degrabă decât ca o resursă”, a declarat pentru Financial Times fostul șef executiv al FIA Europe, Simon Puleston Jones.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite, peste 2,2 miliarde de oameni din întreaga lume nu au acces la apa potabilă curată. ONU se teme că situația va fi agravată în urma instrumentelor de speculație a prețului apei.
Speculatorii au declanșat anterior crize alimentare. Între 2008 și 2010, fondurile speculative au pariat pe creșterea prețurilor la cacao. Astfel, au ridicat în cele din urmă prețul boabelor de cacao cu un uluitor 150%.
Speculatorii financiari au contribuit, de asemenea, la creșterea prețului grâului și soia în 2007 și 2008. Criza a declanșat foametea și tulburările sociale în țările în curs de dezvoltare.
Bursa din Chicago încearcă să calmeze oamenii, spunând că viitorul apei va fi tranzacționat doar la nivel regional și în cantități mici. Aceștia mai spun că majoritatea tuturor drepturilor californiene asupra apei sunt oricum în mâinile utilităților.
În plus, se spune, este vorba despre „contracte încheiate financiar”, ceea ce înseamnă că nu curge apă nicăieri, întrucât singurul lucru care se întâmplă cu adevărat sunt decontările în numerar.
Acest lucru este pentru a preveni investitorii cu capacități mari de stocare de a provoca o penurie artificială de apă în urmărirea profiturilor prin creșterea prețurilor.
Această piață pentru vânzarea și cumpărarea apei este posibilă, deoarece drepturile și reglementările stricte privind utilizarea apei din California sunt limitate la apa din râuri, pârâuri și lacuri.
Dar, fermierii pot vinde sau transmite excesul de apă pe care îl pompează din propriul teren. Asta înseamnă că acest concept de comercializare a apei s-a concretizat de mult, deși doar la nivel strict regional.