Vești crunte pentru românii cu rate. Indicele ROBOR a crescut iar

În aceste zile, pe fondul instabilității financiare și a influenței crizei din Ucraina, în afară de cotațiile principalelor valute, BNR a modificat și cotele ROBOR la valori record. Efectele acestor majorări se vor regăsi în dobânzile interbancare și la creditele oferite de către băncile comerciale din România.

BNR anunță valori record la ROBOR în martie 2022

Astăzi, 30 martie 2022, BNR a publicat noile valori ROBOR pentru o lună, pentru trei luni, șase, respectiv 12 luni. Conform datelor oficiale publicate de BNR, Indicele ROBOR a crescut față de ziua anterioară, după cum urmează:

• Indicele ROBOR la o lună: 4.50
• Indicele ROBOR la trei luni: 4.59
• Indicele ROBOR la șase luni: 4.68
• Indicele ROBOR la douăsprezece luni: 4.73

”A îmbătrânit 200 de ani în 2 luni!” Arnold Schwarzenegger și-a îngrijorat fanii, transformare radicală

Ce trup perfect are Diana Ursu de la Survivor. A renunțat la rugby de performanță si acum va lupta în Dominicană

Artista de muzică populară care a înnebunit internetul la 46 de ani! Abia o mai recunoști

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

După cum arată și noile date publicate astăzi de BNR, ROBOR  indicele care calculează costul creditelor în lei la 3 luni, a crescut la 4.59% pe an, potrivit Băncii Naționale a României.

ROBOR a crescut la începutul acestui an la 3,02%, de la 3,01%. La începutul anului 2021, indicele ROBOR se situa la 1,98% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 4.68%, de la 4.66% pe an în urmă cu o ședință, iar ROBOR la 12 luni a crescut la 4.73% pe an, de la 4.72% cât a fost ieri, la ultima informare a BNR.

De cealaltă parte, tot astăzi, ROBID la trei luni a crescut 4.29%, față de 4.26%, cât a fost cu o zi în urmă.

ROBID la șase luni luni a crescut 4.33%, față de 4.31%, cât a fost cu o zi în urmă, iar cel la 12 luni a crescut la 4.31%, față de 4.37%, cât era ieri, la ultima informare a BNR.

Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor a fost cotat pe 29m martie a.c, la 3.79%, față de 1.91% cât era ICCR la începutul acestui an.

Efectele crizei din Ucraina pe piețele financiare, inclusiv în România

Noile valori vin în contextul actual, al crizei din Ucraina, dar și pe fondul unei instabilități și a unei crize economice accentuate. BNR, încă de la începutul anului a încercat să mențină la valori scăzute, atât ratele ROBOR, ROBID și ICCR, dar și cotațiile valutare din piața românească, numai că premisa crizei a determinat creșterile galopante din ultimele două luni, cel puțin la valorile ROBOR și ICCR.

Din cauza dependenței sale de petrolul și gazele naturale rusești, Europa pare a fi regiunea cea mai expusă la consecințele acestui conflict. Înlocuirea întregii livrări de gaze naturale rusești către Europa este imposibilă pe termen scurt și mediu, iar nivelurile actuale ale prețurilor vor avea un efect semnificativ asupra inflației.

Barilul de Brent a fost tranzacționat la peste 125$ și cu contractele futures de gaze naturale care sugerează prețuri durabil peste 150€/Mwh. Experții Coface estimează cel puțin 1,5 puncte procentuale de inflație suplimentară în 2022, ceea ce ar eroda consumul gospodăriilor și, împreună cu scăderea preconizată a investițiilor în afaceri și a exporturilor, ar reduce creșterea PIB-ului cu aproximativ un punct procentual.

„O întrerupere completă a fluxurilor de gaze naturale rusești aduce creșterea anuală a PIB-ului”

În timp ce Germania, Italia sau unele țări din regiunea Europei Centrale și de Est sunt mai dependente de gazele naturale rusești, interdependența comercială a țărilor din zona euro sugerează o încetinire generală.

În plus, experții Coface estimează că o întrerupere completă a fluxurilor de gaze naturale rusești către Europa ar ridica costul la 4 puncte procentuale în 2022, ceea ce ar fi aduce creșterea anuală a PIB-ului aproape de zero, mai probabil în teritoriu negativ, în funcție de gestionarea distrugerii cererii.

Consecințele economice vor fi resimțite în principal prin creșterea prețurilor materiilor prime, care vor alimenta presiunile inflaționiste deja existente. Ca întotdeauna când prețurile materiilor prime cresc, importatorii de produse energetice și alimentare vor fi afectați în mod special, existând spectrul unor întreruperi majore ale aprovizionării în cazul unei escaladări și mai mari a conflictului. Scăderea cererii din Europa va afecta, de asemenea, comerțul mondial.