Vești bune pentru mii de angajați români! Ce drept fundamental vor primi din 2021

Mulți dintre noi cunosc pe cineva care a trebuit să ia o pauză de la locul de muncă. Mai ales în condițiile epuizării. Termenul „sindromul burnout” a fost inventat în anii 1970 de psihologul american Herbert Freudenberger. Efectele acestui sindrom burnout sunt din ce în ce mai vizibile în ultimii ani, iar asta a determinat Parlamentul European să ceară un cadru legal.

Parlamentul European cere cadru legal pentru sindromul burnout

Numărul oamenilor care lucrează de acasă, mai ales în timpul pandemiei, a crescut. Parlamentarii din UE vor să ofere angajaților„dreptul de a se deconecta”, în timp ce Germania se uită la scutiri de impozite.

Pandemia de coronavirus nu numai că a răsturnat viața socială din întreaga Europă, ci a schimbat dramatic modul în care lucrează oamenii. Aproximativ o treime din toți angajații au început să lucreze de acasă, conform Associated Press. Astfel că, acele granițe dintre muncă și viața privată au devenit din ce în ce mai neclare.

Liviu Dragnea, “trădarea” supremă față de PSD: “Presă plătită îl apără pe Ciolacu în cazul Nordis!”

Cum arăta Catrinel Sandu acum 25 de ani, când era iubita lui Lucian Viziru. Transformarea divei e vizibilă, nu o recunoști

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Miercuri, parlamentarii UE au adoptat o rezoluție fără caracter obligatoriu. Prin această rezoluție susțin că persoanele fizice au un „drept de deconectare” fundamental. Comisia pentru ocuparea forței de muncă din Parlamentul European a votat cu 31 la 6, cu 18 abțineri, în favoarea acordării de concedii oamenilor. În același timp a îndemnat Comisia Europeană să creeze reguli. Reguli care să „ajungă la curent cu noua realitate” a muncii.

„După luni de telemuncă, mulți angajați suferă acum de efecte secundare negative, cum ar fi izolarea, oboseala, depresia, epuizarea, boli musculare sau oculare. Presiunea pentru a fi întotdeauna accesibilă, întotdeauna disponibilă, este în creștere, rezultând ore suplimentare neplătite și sindromul burnout.

Angajaților ar trebui să li se permită să fie offline. Fără a suferi retribuții ale angajatorului.”, a spus Alex Agius Saliba, politicianul socialist maltez care a propus rezoluția.

Măsura comitetului trebuie acum aprobată de camera completă înainte ca aceasta să poată fi supusă votului Comisiei și guvernelor statelor membre UE. Necesitatea ca angajații să fie disponibili prin smartphone sau e-mail non-stop este în detrimentul sănătății mintale. În același timp le este afectată bunăstarea.

Sindromul afectează din ce în ce mai multă lume

Un stil de viață stresant poate pune oamenii sub presiune extremă, până la punctul în care se simt epuizați, și incapabili să facă față. Stresul la locul de muncă poate provoca, de asemenea, simptome fizice și mentale.

Cauzele posibile includ senzația de suprasolicitare permanentă sau sub-provocare, presiunea timpului sau conflictele cu colegii, spun specialiștii. Angajamentul extrem care duce la neglijarea propriilor nevoi poate fi, de asemenea, la baza sindormului burnout.

”Problemele cauzate de stresul la locul de muncă sunt un motiv comun pentru a lua concediu medical. Dacă cineva are probleme la locul de muncă, schimbările din mediul său de lucru pot face deja o diferență pozitivă.

Pentru persoanele care nu mai pot face față stresului îngrijirii rudelor bolnave, un sprijin mai concret poate contribui la îmbunătățirea situației lor.”, este concluzia psihologilor.

Conform unor definiții de specialitate sindromul burnout  este o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală cauzată de stres excesiv și prelungit. Apare atunci când te simți copleșit. Dar mai ales când ești epuizat emoțional și incapabil să răspunzi cerințelor constante. Pe măsură ce stresul continuă, începem să pierdem interesul și motivația.

Sindromul burnout reduce productivitatea și scade energia, lăsând pacientul să se simtă din ce în ce mai neajutorat, fără speranță, cinic și cu resentimente. În cele din urmă, un om sub efectul sindromului ar putea să simtă că nu mai are nimic de dat.

Efectele negative ale epuizării se revarsă în toate domeniile vieții, inclusiv acasă, la serviciu și în viața socială. Sindromul burnout  poate provoca, de asemenea, modificări pe termen lung ale corpului, care te fac vulnerabil la boli precum răcelile și gripa. Datorită numeroaselor sale consecințe, este important să ne ocupăm imediat de epuizare.