Vestea momentului despre pensiile din România! În ultimii ani, cei aproape 5 milioane de pensionari au auzit fraza „Cu siguranţă, pensiile vor creşte!”. Care au fost, de fapt, creșterile, e greu de cuantificat, în contextul unei crize sociale și economice. Majorările de până acum de-abia resimțite, nu au ajutat cu nimic această clasă socială. Anul 2022, deși avea un început promițător, a accentuat criza, iar banii s-au devalorizat. Astăzi aflăm din partea ministrului Adrian Câciu că „ pensiile vor creşte de la 1 ianuarie 2023. Cu cât vor creşte, acest răspuns va veni în urma „votului” în care economia funcţionează în acest an”.
Încă de la începutul anului, guvernanții anunțau deficite bugetare masive. Astăzi, la ședința de Guvern pentru rectificarea bugetară, Adrian Câciu îl anunța pe premier că „România trece printr-o criză a deficitului bugetar majoră!”. Cu alte cuvinte, lipsa banilor la bugetul de stat s-a accentuat.
În ședința de astăzi s-a luat decizia de rectificare bugetară, în contextul crizei și a ratei mari a inflației, trecută în iulie de 15%. Conform premierului Nicolae Ciucă o primă rectificare se va face luna viitoare. În acest context, specialiștii din actualul guvern au anticipat un deficit comercial mai mare, respectiv de 32,3 miliarde euro, și o rată anuală a inflației de 12,6%.
Și astfel vine inevitabila întrebare, pe marginea declarațiilor ministrului Adrian Câciu, de unde bani pentru majorările de pensii? Cele enunțate de ministru par a fi promisiuni în timp de criză, sau vestea momentului despre pensiile din România?
„Cu siguranţă, pensiile vor creşte de la 1 ianuarie 2023. Cu cât vor creşte, acest răspuns va veni în urma votului în care economia funcţionează în acest an.
Dar, cu siguranţă, o creştere va fi, astfel încât erodarea de putere de cumpărare suferită cel puţin pe al doilea semestru să fie compensată”, declara ieri Adrian Câciu.
În urmă cu două zile, Comisia Europeană a validat transferul a 31,5 miliarde de euro din politica de coeziune în perioada 2021-2027.
România va primi acești bani, în cadrul acordului de parteneriat cu Comisia. Banii vor fi folosiți excluisv pentru a „promova coeziunea economică, socială și teritorială a regiunilor sale și tranziția ecologică și digitală”.
Fondurile UE vor sprijini, de asemenea, dezvoltarea unei economii românești competitive, inovatoare și orientate spre export. Întreaga sumă, conform documentului emis de CE, este deja împărțită pe categorii de investiții, pentru următorii ani, după cum urmează:
6,75 de miliarde de euro din FEDR și Fondul de coeziune vor fi investite în tranziția ecologică, în special în energie verde. Din acești bani se vor investi și în reducerea emisiilor de carbon, infrastructura de mediu, conservarea biodiversității, spații verzi, gestionarea riscurilor și măsuri de mobilitate urbană durabilă.
Se vor investi 2,3 miliarde de euro pentru a asigura accesul cetățenilor la sănătate. Pentru a îmbunătăți calitatea, eficacitatea și reziliența sectorului sanitar. Fondurile vor viza, de asemenea, grupurile vulnerabile, reducând astfel inegalitățile.
7,2 miliarde EUR din Fondul de coeziune și din FEDR vor continua să dezvolte în continuare moduri de transport multimodale și mai durabile. Se va acorda o atenție deosebită trenurilor și căilor ferate, precum și extinderii transportului public durabil în orașe.
Investițiile în rețelele transeuropene de transport vor îmbunătăți legăturile cu regiunile periferice de peste Munții Carpați. Vor facilita accesul la centrele industriale. Acest lucru va contribui, la rândul său, la creșterea economică și la mobilitatea forței de muncă, se arată în document.
7,3 miliarde de euro din Fondul social european Plus (FSE+) vor îmbunătăți accesul la ocuparea forței de muncă. În special în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor, la o educație de calitate și favorabilă incluziunii, la noi competențe și la formare profesională.
FSE+ va contribui la modernizarea Serviciului Public de Ocupare a Forței de Muncă din România. Instituția va promova incluziunea socială, accesibilitatea și eficiența serviciilor publice.
De asemenea, 3,5 miliarde de euro vor dezvolta antreprenoriatul social și vor sprijini consolidarea capacităților partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile.
Fondul va îmbunătăți accesul la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, reducând abandonul școlar timpuriu. De asemenea, se va îmbunătăți relevanța pe piața muncii a educației și formării profesionale (VET) și a învățământului terțiar.
3,3 miliarde de euro vor combate sărăcia în rândul copiilor și vor aborda problema privațiunilor materiale. Fondurile vor îmbunătăți accesul la serviciile sociale și calitatea acestora și vor dezvolta servicii sociale, educaționale și de sănătate integrate în 2 000 de comunități rurale.
162,5 milioane EUR din Fondul european pentru pescuit maritim și acvacultură (EMFAF) vor fi investite în pescuitul și acvacultura durabile. O parte dn bani vor merge și în conservarea resurselor biologice acvatice din Marea Neagră și în activități de control al pescuitului.
Fondul va sprijini, de asemenea, un sector durabil al acvaculturii și al prelucrării. Acesta va diversifica comunitățile locale de pescuit și acvacultură și va sprijini o așteptată modernizare a infrastructurii de pescuit în Marea Neagră.