Veste proastă pentru viitorii pensionari din România. Ce se întâmplă cu pensiile de la Stat, explicația unui analist

Odată cu trecerea anilor au apărut din ce în ce mai multe incertitudini cu privire la situația viitorilor pensionari. Deși s-au promis reforme în sistemul de pensii, echilibrate și cu sume corect corelate, realitatea acestor zile este cu totul alta. Deși majoritatea angajaților de azi plătesc contribuțiile pentru fondurile de pensii, conform analiștilor, în următorii ani acești bani s-ar putea să nu mai ajungă pentru un trai decent viitorilor pensionari, actualmente angajați la stat.

Sistemul de pensii din România stă pe „nisipuri mișcătoare”

Deși există trei fonduri de colectare a contribuțiilor de pensii, în pofida reformei pensiilor din 2008, sistemul de pensii nu și-a îmbunătățit sustenabilitatea. Acest aspect nu a putut fi materializat datorită dependenței, în mare măsură, de primul pilon de pensii.

Specialiștii spun că, în acest caz, problemele sunt structurale, având în vedere că există prea puțini contribuabili și prea mulți pensionari. Cu alte cuvinte 1 angajat care-și plătește contribuțiile de pensii către stat susține din acești bani cel puțin 4 pensionari.

Asta generează o problemă de sustenabilitate financiară care se va agrava în anii următori. În România, în prezent, există 5,2 milioane de pensionari și 5,6 milioane de angajați activi.

Nu sunt incluși funcționarii publici și personalul din sistemul de ordine publică și apărare, potrivit Institutului Național de Statistică.

În plus, vârsta efectivă de pensionare este mult mai mică decât media europeană. Anumite categorii profesionale au privilegiul de a se pensiona la 45 de ani.

În condițiile scăderii continue a natalității și a creșterii emigrației, previziunile au indicat că aceasta riscă să se prăbușească în 2030, când un număr mare de angajați efectivi vor ajunge la vârsta de pensionare.

În acest context, noile analize asupra sustenabilității spun că pensiile, în viitor, nu vor ajunge pentru un trai decent:

„Românii vor avea niște pensii, dar nu vor fi îndeajuns pentru a menține nivelul de trai. Nivelul de trai devine din ce în ce mai competitiv, mai scump să trăiești.

Iar lucrul acesta nu se va opri aici, ci se va accelera”, a declarat analistul financiar Andrei Perianu pentru wall-street.ro.

O nouă reformă pentru sistemul de pensii asumată în PNRR

Factorii de decizie politică au în vedere o nouă reformă a pensiilor, asumată prin Planului Național de Redresare și Reziliență (PNR).

Dar, deși subiectul a fost în mod sistematic pe agenda guvernelor României, până acum nu s-a realizat mai nimic.

Comisia Europeană solicită Guvernului să facă sistemul de pensii sustenabil. Asta înseamnă menținerea cheltuielilor la nivelul actual.

Prevederile PNRR, elaborate de factorii de decizie din România, oferă câteva puncte importante pentru echilibrarea sistemului de pensii.

Obiectivul general al reformei sistemului de pensii este de a realiza un nou cadru legislativ pentru a corecta inechitățile, de a răspunde recomandărilor specifice de țară ale Comisiei Europene.

În același timp, de a asigura sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și de a respecta principiul contributivității beneficiarilor de drepturi de pensie.

Cu toate acestea, aceste prevederi au provocat tensiuni nu doar în spațiul public, ci chiar în cadrul Coaliției de guvernare. Printre acestea se numără eliminarea posibilității de pensionare anticipată.

S-au creat polemici și pe marginea creșterii vârstei standard de pensionare, de la 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei în prezent, pentru a fi corelată cu speranța de viață

PNRR: S-a asumat și menținerea unui stagiu complet de cotizare de 35 de a

S-a pus problema înghețării pensiilor la nivelul actual, dar cu creșteri țintite pentru pensiile minime. Tot prin PNRR, s-a asumat și menținerea unui stagiu complet de cotizare de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, și reexaminarea excepțiilor pentru diferite categorii profesionale.

Un alt aspect cerut de CE este și schimbarea modului de calcul al pensiei, pe baza unei formule stabile și a unei indexări automate, în locul unor creșteri ad-hoc.

Odată implementat acest nou sistem de calcul, ar asigura predictibilitatea pe termen mediu și lung a cheltuielilor cu pensiile, eliminând astfel toate posibilitățile de intervenție datorate intereselor politice.

Pe de altă parte, noul sistem de calcil, mai spun analiștii, ar crea un echilibru între contribuțiile angajaților și susținerea pensionarilor, cu alte cuvinte ar putea ajunge în cei trei piloni de pensii sume mai mari care să susțină actualii, dar și viitori pensionari.

Aceeași specialiști sunt de părere că, deocamdată, chiar și prevederile PNRR sunt contrazise de factorii de decizie politică, în încercarea de a calma situația, prin urmare nu s-a stabilit încă o cale clară.

Cu toate acestea, măsurile nu pot fi amânate prea mult timp. Ministrul Muncii a declarat că o nouă lege de reformă a sistemului de pensii va fi prezentată în Parlament până la sfârșitul anului 2022, pentru a respecta calendarul prezentat în cadrul PNRR.