Veste importantă pentru România. Ce creștere economică am avut dintre toate țările din UE

de: Ștefan R. Apostol
17 02. 2023

Întreaga Uniune Europeană se află într-o criză accentuată, iar datele Eurostat spun că PIB-ul european nu a avut nici măcar un procent de creștere în trimestul 4 al anului 2022. Pe de altă parte, deși membre al UE, state, precum Danemarca, Germania, Irlanda și, surprinzător, România, au resmițit o creștere procentuală importantă. Datele sunt o veste importantă pentru România, și arată, de fapt, ce creștere economică am avut dintre toate țările din UE.

România printre primele state europene cu creștere economică

Uitându-ne în trecut, cu un an în urmă, statistica spune că Produsul Intern Brut (PIB) din România a fost de 284,09 miliarde de dolari în 2021, potrivit datelor oficiale ale Băncii Mondiale. DE menționat este faptul că valoarea PIB-ului României reprezintă 0,13% din economia mondială.

Datele venite de la Banca Mondială arată că România a înregistrat o creștere economică importantă  în ultimele două decenii. Cu toate acestea, șocurile induse de pandemia COVID-19 și de războiul din Ucraina au scos la iveală vulnerabilitățile structurale ale economiei.

Printre acestea se numără sărăcia și disparitățile în ceea ce privește oportunitățile economice între regiuni și între zonele urbane și rurale, rigiditățile structurale de pe piața produselor și de pe piața forței de muncă, slăbiciunile politicii fiscale și constrângerile instituționale semnificative care împiedică utilizarea eficientă a resurselor.

Economia României și-a revenit cu 5,9% în 2021 și a înregistrat o performanță mai bună decât se aștepta în prima jumătate a anului 2022, înregistrând o creștere de 5,8%, în pofida unei creșteri semnificative a inflației și a unei incertitudini sporite din cauza războiului din Ucraina.

Deficitul bugetar a rămas ridicat în 2021, la 7,1%, și a trecut de 7% în 2022, pe măsură ce persistă presiunile fiscale. Având în vedere spațiul fiscal limitat al României, absorbția maximă a cadrului financiar multianual al UE și a fondurilor UE de nouă generație va fi crucială pentru o redresare durabilă.

Vezi și: Veste tristă pentru milioane de români. Banca Mondială a făcut anunțul crunt despre prețurile alimentelor

Datele dau o veste importantă pentru România

Dar, în raport cu prima parte a anului trecut, în trimestrul 4 România a resmițit o creștere economică extrem de importantă, situând-o între primele patru state europene cu cea mai mare creștere, alături de Danemarca, Irlanda și Germania. Datele Eurostat pentru trimestrul 4 al anului 2022 arată că România are o creștere de 1,1%, în comparație cu aceeași perioadă a anului dacă ne referim la creșterea PIB, iar din punct de vedere economic, România a avut un avans anual de 5 procente, fiind situată în aceeași listă cu Irlanda care a înregistrat un avans economic anual de 15,7%.

Paradoxal, în lista Eurostat, Suedia, o puternică ecnomie noridcă, a avut un avans economic anulat în scădere cu 0.6%, și Lituania, care se situează tot în jurul acestor valori pe minus. Conform raportului publicat de Eurostat în decembrie 2022, în noiembrie, inflația anuală a scăzut la 10,1% în zona euro și la 11,1% în UE.

„Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 10,1% în noiembrie 2022, în scădere de la 10,6% în octombrie. Cu un an înainte, rata a fost de 4,9%. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 11,1% în noiembrie 2022, în scădere de la 11,5% în octombrie.

Cu un an înainte, rata era de 5,2%. Cele mai mici rate anuale au fost înregistrate în Spania (6,7%), Franța (7,1%) și Malta (7,2%). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în Ungaria (23,1%), Letonia (21,7%), Estonia și Lituania (ambele 21,4%).

Comparativ cu luna octombrie, inflația anuală a scăzut în șaisprezece state membre, a rămas stabilă în trei și a crescut în opt. În luna noiembrie, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea energiei (+3,82 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+2,84 pp), servicii (+1,76 pp) și bunuri industriale non-energetice (+1,63 pp).”, se arată în raportul Eurostat.