Veste importantă despre reorganizarea teritorială a României. Când ar putea începe

În urmă cu un an, mai exact în luna iunie, șeful Camerei de Comerț a României, Mihai Daraban, punea problema numărului de județe din România, pe fondul diminuării banilor de buget alocate Prefecturilor și administrațiilor teritoriale din țară. A fost, de fapt, punctul de plecare a unei eventuale reorganizări terirtoriale a României, însemnând fie comasarea unor județe, fie dispariția altora. Proiectul avea să fie elaborat, totuși, de către Ministerul Dezvoltării, reforma fiind una necesară dela cea făcută în urmă cu 55 de ani, în 1968. Numai că, Ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla vine cu o veste importantă despre reorganizarea teritorială a României, explciând și când ar putea începe aeastă reformă.

Reorganizarea teritorială a României nu s-a mai făcut de 55 de ani

De-a lungul anilor, teritoriul României a suferit mai multe reforme teritoriale, trecând de la 33 județe în 1872, la 76 de județe în perioada anilor 1919-1925. Ulterior, în timpul domniei Regelui Carol al II-lea, România era împărțită în 10 regiuni care includeau cele 71 de județe, parte din cele 10 regiuni fiind pierdute în 1940.

Între 1941 și 1944, în perioada ocupației naziste, România avea să treacă printr-o nouă reformă, fiind împărțită în doar 13 județe, iar în 1951, comuniștii luau decizia de a face o nouă reorganizare terirtorială a României, împărțind teritoriul în regiuni și raioane, pe modelul sovietic. Ultima reorganizare avea să vină în 1968, sub conducerea Secretarului Genral al PCR, Nicolae Ceaușescu, reorganizare care includea 39 de județe, municipiul București, 236 de orașe, dintre care 47 erau municipii, și 2706 comune cuprinzând 13.149 de sate.

Anul 1981 și distrugerea satelor românești

După reorganizarea teritorială a României din 1968, Nicolae Ceaușescu lua o altă decizie, mult mai dură, cea de sistematizare a satelor românești, asta însemnând relocarea locuitorilor din satele românești către marile centre industriale, construite peste noapte, și desființarea anumitor administrații locale, și raderea de pe fața pământului a satelor.

Deși planul avea să provocea adevărate drame în rândul țăranilor români, multe din satele vizate de sistematizarea impusă aveau să cadă pradă escavatoarelor. Planul nu a fost dus la bun sfârșit, așa cum plănuise Ceaușescu, termenul limită fiind anul 1990.

Vezi și: Planul halucinant al lui Nicolae Ceaușescu. Viața la sate nu ar mai fi existat

Reorganizarea teritorială a României propusă de Camera de Comerț și Industrie a României

Așa cum relatam la început, și în detaliu aici, în acest moment România este organizată în 41 de județe, iar voci din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a României, prin președintele acesteia, cereau o nouă reformă administrativ-teritoriarială, cu alte cuvinte o nouă reorganizare teritorială a României.

La momentul iunie 2022, șeful Camerei de Comerț a României, Mihai Daraban, declara că „ar fi necesară o restructurare a județelor din România”. Conform datelor publicate la acel moment de Ministerul de Finanțe, plus analiza făcută de Camera de Comerț a României, toate duceau către o regândire a cheltuieilor la nivelul fiecărui județ în parte, inclusiv Municipiul București cu cele 6 sectoare ale sale.

Vezi și: Se schimbă harta României. Noutăţile care apar odată cu reforma teritorială

Propunerea făcută atunci de Mihai Daraban era pe două paliere, fiecare cu argumentele pro și contra. Prima propunea o comasare a mai multor județe, pe baza unui proiect de lege depus în 2019 în Senat, ca primă cameră legislativă, și ulterior în Camera Deputaților, într-o formă organizatorică socio-economică de tipul Consorţiilor administrative, ca fiind, conform explicațiilor din proiectul depus, „un mecanism mai facil şi eficient de cooperare între unităţile administrativ-teritoriale care contribuie la diminuarea impactuluinegativ al capacităţii administrative reduse a unor unităţi administrativ-teritoriale, în situaţia în care din cauza existenţei unor posturi vacante sau temporar vacante acestea nu sunt în măsură să asigure unele activităţi funcţionale absolut necesare sau să asigure servicii esenţiale pentru comunităţile respective”.

Proiectul avea să fie aprobat în Senatul României, dar ajuns în Camera Deputaților, lucrurile s-au cam oprit, iar argumentele au venit de la Ministrul Dezvoltării. Cseke Atilla vine cu o veste importantă despre reorganizarea teritorială a României, declarând că:

„Discutarea unor criterii mecanice pe baza cărora să facem reorganizarea administrativ-teritorială nu este de dorit. Am auzit două criterii. Unul legat de populația UAT-ului și un criteriu referitor la faptul că dacă nu sunt suficiente veniturile proprii ale autorității locale pentru a susține salariile, cheltuielile, facturile pentru funcționare, atunci înseamnă că acel UAT nu este viabil.

Chiar aș spune că este un criteriu periculos. De exemplu, aplicarea acestui ultim criteriu ar aduce 127 de UAT-uri în toată țara, dintre care un singur municipiu reședință de județ, opt orașe și restul comune. Județe întregi ar dispărea cu niciun UAT posibil”, a declarat Cseke Atilla pentru „Adevărul”.

Vezi și: Orașele din România care trebuie să redevină comune. Se întâmplă după recensământ

Cseke Atilla: „Soluția este să începem în 2025”

Același ministru explică și care sunt criteriile pentru care reorganizarea teritorială a României nu poate fi făcută mai devreme de 2025, dar recunoscând că „nimeni nu neagă faptul că o organizare administrativ-teritorială care este în vigoare din 1968 nu necesită cel puțin ajustări, dacă nu o regândire completă”:

„Soluția este să începem în 2025 să avem o dezbatere, care sigur nu trebuie infinită, pentru că toate trebuie să aibă o anumită finalitate. Să înceapă o dezbatere în care criteriile sunt multiple. Încă o dată, aceste două criterii nu sunt de ajuns.

Aceste două criterii duc la o organizare administrativ-teritorială, pe care nu cred că și-ar dori-o cineva. Din punctul nostru de vedere, deschiderea unui asemenea proces și procedură în 2023, în contextul geopolitic în care este România astăzi și cu ce avem lângă noi și în contextul celor patru alegeri de anul viitor nu este de dorit”, a mai declarat Cseke Atilla pentru „Adevărul”.

Rămâne de stabilit, în cele din urmă, dacă reorganizarea teritorială a României este una justă, chiar și pentru 2023, și dacă, în cele din urmă, va avea un impact real asupra bugetelor de cheltuieli, dar și asupra randamentului soci-economic al noilor forme de organizare administrati-teritorială.