Defrișarea Amazonului va crea condiții ideale pentru următorul focar de epidemii, declara David Lapola, un ecologist de la Universitatea Campinas din Brazilia pentru AFP.
În pădurea tropicală Amazon, semințele următorului focar de boală s-ar putea agita în liniște. Numeroși ecologiști, biologi și epidemiologi și-au exprimat îngrijorarea că următorul focar semnificativ de boală ar putea proveni din pădurea amazoniană, nu în ultimul rând pentru că defrișările și dezvoltarea umană sunt provocate de creșterea contactului cu habitatele animale și rezervoarele potențiale ale bolilor.
„Amazonul este un rezervor uriaș de viruși. Acesta este un motiv în plus pentru a nu folosi zona Amazonului irațional, așa cum facem noi acum. Ar fi bine să nu ne încercăm norocul.””, a declarat agenția de presă David Lapola, un ecolog în schimbare globală de la Universitatea din Campinas din Brazilia.
Lapola a descris pădurea Amazon ca fiind „cel mai mare bazin de coronavirus din lume”, referindu-se la grupul mare de viruși care include răceala comună, SARS, MERS și Covid-19. Majoritatea bolilor care au apărut în ultimii ani, de la HIV și Ebola la SARS și chiar Covid-19, sunt boli zoonotice, ceea ce înseamnă că au sărit de la animale la oameni. De fapt, se estimează că cel puțin 60 la sută din cele 335 de boli noi apărute între 1960 și 2004 au provenit de la animale.
Primatele sunt cea mai comună sursă de răspândire virală la om din cauza legăturilor noastre evolutive relativ strânse, dar liliecii sunt, de asemenea, cunoscuți pentru a servi ca și gazde ale bolilor virale, datorită metabolismului ridicat și a sistemului imunitar supraalimentat. În ceea ce privește Covid-19, cel mai probabil candidatul este un liliac care trăiește în China, dar au fost sugerate și alte teorii.
Cum, de ce și când acești agenți patogeni sar de la animal la om nu este atât de clar, dar cercetările recente publicate în Proceedings of the Royal Society B au arătat că perturbarea echilibrului de mediu poate crește brusc riscul de răspândire a unui virus. Acest lucru este valabil mai ales în ceea ce privește schimbările de mediu provocate de oameni, care devin din ce în ce mai frecvente în Amazon, cum ar fi vânătoarea, comerțul cu animale sălbatice, degradarea habitatului, defrișarea și urbanizarea, toate aducând animale sălbatice și oameni în contact strâns.
„Răspândirea virușilor de la animale este un rezultat direct al acțiunilor noastre care implică animale sălbatice și habitatul lor. Consecința este că își împărtășesc virușii cu noi. Aceste acțiuni amenință simultan supraviețuirea speciilor și crește riscul de răspândire. Într-o convergență nefericită a multor factori, acest lucru duce la felul de mizerie în care suntem acum.”, a declarat autorul principal Christine Kreuder Johnson, profesor de Epidemiologie și Sănătate a ecosistemelor la Școala UC Davis de Medicină Veterinară.
Dar contactul sporit cu animalele vertebrate nu este singura îngrijorare. Cercetările anterioare au arătat că defrișarea poate ajuta la crearea condițiilor ideale pentru ca țânțarii să prospere, vectori ai bolilor precum Zika, malaria, febra dengue și febra galbenă.
Ca un exemplu, oamenii de știință au descoperit că a existat un boom în cazurile de malarie în Borneo malaezian, în urma unei defrișări rapide provocate de cererea de ulei de palmier. De asemenea, s-a speculat că epidemia de virus Zika care s-a răspândit în America în 2015-2016 a fost influențată de defrișarea crescută a pădurii tropicale Amazon, ceea ce a contribuit la promovarea condițiilor favorabile țânțarilor.
Nu există nicio modalitate de a prezice când sau unde ar putea apărea următorul focar de boală. Cu toate acestea, devine din ce în ce mai evident că pădurea tropicală Amazon, împreună cu multe alte stupuri de biodiversitate care sunt supraexploatate de oameni, cum ar fi Asia de Sud-Est și Africa Centrală, devine o bombă în timp marcantă când vine vorba de răspândirea virală.