În aceste zile România a mai pierdut o bătălie, dacă e să ne referim la infrastructura rutieră. Atât Polonia, cât și Ungaria au anunțat finalizarea părților aferente celor două state din coridorul de autostradă Via Carpatia. Proiectul românesc are doar 530 de kilometri construiți, în ultimii 20 de ani.
În august 2021, Polonia anunța că lungimea totală a traseului Via Carpatia pe teritoriul polonez este de aproximativ 700 km. Aproape 100 km sunt deja finalizați, alți 301,3 km sunt în construcție, 124,3 km sunt în curs de licitație, iar 194,2 km sunt în pregătire.
Acestea sunt cifrele actuale pentru secțiunea poloneză a traseului internațional Via Carpatia. În esență acest tronson de autostradă este coloana vertebrală a transportului pentru țările de la cele trei mări.
Potrivit ministrului Infrastructurii din Polonia, Andrzej Adamczyk, care a participat la unul dintre panourile Universității de Vară organizate la Castelul Krasiczyn, în 2021 au fost date în folosință mai multe tronsoane între Rzeszów și Lublin, iar întregul traseu de pe teritoriul polonez va fi dat în folosință până în 2026 sub formă de drum expres.
De cealaltă parte, Ungaria anunța cu o lună mai târziu că în septembrie tronsonul autostrăzii Via Carpatia de pe teritoriul maghiar va fi finalizat până la sfârșitul anului în curs.
Și se pare că s-au ținut de cuvânt, având în vedere că astăzi presa maghiară anunță că Ungaria a finalizat o parte din coridorul maghiar Via Carpatia.
Ungaria este prima țară care a construit deja toate elementele care îi aparțin din coridorul rutier central-european Via Carpatia, relatează MTI. Odată cu finalizarea, în toamnă, a autostrăzii M30 în Ungaria, care leagă autostrada M3 și granița cu Slovacia, a luat naștere și ultimul element maghiar al coridorului.
Urmând tronsonul nou construit între Miskolc și Tornyosnémeti, de la Budapesta se poate ajunge la autostrada spre Kosice (Slovacia), a precizat agenția maghiară MTI, preluată de DailyNews Hungary. Odată cu finalizarea acestei șosele de mare viteză, Ungaria și-a îndeplinit toate sarcinile.
Finalizarea vine cu cinci ani mai devreme decât termenul limită pentru construirea întregii Via Carpatia, care este 2026. După autostrada M30, tronsonul maghiar al coridorului continuă cu autostrada M3. apoi cu autostrada M35, în direcția Debrecen, și, în final, cu autostrada M4, în direcția Oradea.
„Ungaria a reușit să își dezvolte singură infrastructura de transport – datorită muncii cetățenilor săi, bazată pe creștere economică. În 2010, lungimea totală a rețelei interne de autostrăzi era de mai puțin de 1.300 de kilometri.
Acum se apropie de 2.000 de kilometri.”, a declarat Tamás Schanda, secretar de stat în cadrul Ministerului Inovării și Tehnologiei.
Coridorul de autostrăzi Via Carpatia leagă șapte țări, din Lituania până în Grecia, creând o conexiune între porturile de la Marea Baltică, Marea Egee și Marea Neagră, în direcția nord-sud.
Pe teritoriul României, coridorul Via Carpatia străbate nu mai puțin de 1.200 de kilometri. În acest moment statul român are construiți doar 530 de kilometri din totalul de 1.200.
Cu alte cuvinte, până în 2026 România mai are de terminat restul de 670 de kilometri din acest culoar. Cei 530 de kilometri au fost construiți în ultimii 20 de ani.
Recent, Guvernul SUA promitea un ajutor substanțial financiar pentru terminarea celor 670 de kilometri, dar rămâne de văzut când se va întâmpla asta. În noiembrie 2020, ministrul Lucian Bode declara că:
„Aceste proiecte de infrastructură vor fi un real beneficiu pentru economiile statelor partenere, dar şi pentru economiile din regiune. Atât Rail-2-Sea, cât şi Via Carpatia, implică atragerea de fonduri private.
În acest context, anunţul administraţiei americane nu poate decât să încurajeze fondurile de investiţii să susţină aceste proiecte”, declara Lucian Bode.
Deocamdată lucrările au stagnat și nu se știu care sunt sumele din sectorul privat aduse pentru finalizarea proiectului de pe teritoriul României.
În cazul tronsonului de drum express Arad – Oradea, ca parte a coridorului, mai sunt de completat studiile de fezabilitate la proiectul tehnic de construcție.