În fața exodului masiv al lucrătorilor români din domeniul construcțiilor, companiile din România iau măsuri pentru a acoperi deficitul de forță de muncă prin aducerea unui număr crescut de lucrători străini. Surprinzător, noii angajați par a fi extrem de mulțumiți de salariile primite în țara noastră, care ar fi semnificativ mai mari față de ce primesc în țara lor natală. Care este adevărul, de fapt?
Potrivit noilor reglementări, aceste firme vor putea angaja până la 140.000 de muncitori din afara spațiului european, în creștere cu 40.000 față de anul curent. Principalele domenii vizate sunt construcțiile, industria, hotelieria și restaurantele.
Un exemplu elocvent al acestei realități este povestea lui Charly Joby, un tânăr de 25 de ani din India, care lucrează ca sudor într-o firmă din industria aluminiului din România. Salariul său, de 6.000 de lei pe lună, devine atractiv prin comparație cu condițiile din țara natală, unde aceeași sumă ar fi câștigată în trei luni de muncă.
„In India, dacă muncesc timp de trei luni, primesc un salariu pe care aici, în România, îl pot ridica într-o singură lună”, a declarat Charly Joby pentru Digi 24, subliniind astfel motivațiile muncitorilor străini de a alege piața muncii românească.
Explozia fluxului de forță de muncă străină în România continuă să crească, iar motivele din spatele acestei tendințe sunt și altele în afara deficitului de lucrători.
Astfel, sute de mii de angajați, precum Charly, din diverse țări asiatice, au găsit în România oportunități reciproc avantajoase pe piața muncii, atât pentru ei, cât și pentru angajatorii români.
Firmele din diverse sectoare, de la construcții la servicii, raportează că au adus sute de lucrători străini, iar motivul nu este doar deficitul forței de muncă, ci și avantajele salariale competitive.
„În acest moment avem un efectiv de 50 de persoane din țările asiatice. Salariile pleacă de undeva de la 3.500 de lei net pentru personalul necalificat”, a explicat un angajator.
Pe lângă salariile atractive, un alt motiv de interes pentru piața de muncă din România este reprezentat și de diversitatea economică a țării. Printre angajații străini se numără și ucraineni, care au fugit din calea războiului.
Un exemplu demn de urmat este cel al Valentinei, o fostă refugiată ucraineană, care a transformat această experiență tristă a războiului într-o oportunitate antreprenorială, deschizând un salon de cosmetică în care angajează alți ucraineni: „Noi facem de toate. Manichiură, tunsoare, masaj, cosmetică, alungirea genelor”, a declarat Valentina.