De ce timpul trece mai repede când îmbătrânești. Explicația simplă a unui fizician român te va captiva

Trecerea timpului este un fenomen pe care îl putem măsura destul de precis în prezent. Totuși, percepția asupra timpului se schimbă constant de-a lungul vieții. În funcție de ceea ce faci, în funcție de vârstă și chiar în funcție de cât dormi în fiecare noapte, timpul va trece altfel.

Adrian Bejan, profesor universitar din SUA, originar din România, explică modul în care percepția timpului este alterată. Acesta îți descrie și de ce anii trec mai repede când îmbătrânești. Bejan e profesor la Universitatea Duke și are deja pregătit un studiu pe această temă, care va fi publicat în jurnalul European Review.

În mai 2018, el a câștigat medalia „Benjamin Franklin” care de-a lungul timpului a fost decernată de institutul cu același nume unor personalități precum Albert Einstein, Marie Curie sau Nikola Tesla.

Cum arăta Catrinel Sandu acum 25 de ani, când era iubita lui Lucian Viziru. Transformarea divei e vizibilă, nu o recunoști

Fiii Adrianei Bahmuțeanu au fost luați de Protecția Copilului. Vedeta primește amenințări, trăiește cu teamă

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

El a dezvoltat o teorie numită Teoria Constructală care spune că orice organism viu trebuie să aibă libertatea să se dezvolte pe cât mai multe canale, pentru a avea acces la mai multă resursă.

Cu cât e mai liber să se ramifice, va evolua și va fi mai mult decât este. Teoria Constructală are multe aplicații practice în prezent, de la carcase de ventilator pentru calculatoare și până la modul în care este afișată organigrama într-o instituție.

În cea mai recentă lucrare a acestuia, el examinează mecanica minții umane și modul în care aceasta înțelege trecerea timpului, oferind o explicație pentru percepția noastră mentală schimbătoare pe măsură ce îmbătrânim.

Potrivit lui, timpul reprezintă schimbări percepute ale stimulilor mentali. Este legat de ceea ce vedem. Într-un fel, fiecare dintre noi are propiul „timp al minții” care nu are legătură cu orele, zilele din calendare, dar care este afectat de alți factori precum cantitatea de odihnă de care avem parte.

Aceste schimbări în stimuli îți dau un sentimet de trecere al timpului. „Prezentul este diferit de trecut deoarece viziunea mentală s-a schimbat, nu pentru că ceasul ți-a spus asta. Perioada de 24 de ore se poate măsura pe ceas. Totuși, timpul fizic nu este timpul minții. Timpul pe care-l percepi nu este același cu timpul perceput de altul”, spune românul.

Timpul se petrece în ochiul minții. Acesta este legat de numărul de imagini mentale pe care creierul le întâlnește și le organizează, dar și de starea creierului pe măsură ce îmbătrânești.

Pe măsură ce îmbătrânești, rata percepției schimbării imaginilor mentale scade datorită mai multor trăsături fizice, incluzând complexitatea creierului, degradarea căilor de transmisie a informațiilor etc. Și acestă schimbare în procesarea imaginilor te face să crezi că timpul trece mai repede.

Acest efect este legat de mișcarea sacadică a ochilor (mișcări rapide ale globilor oculari atunci când se schimbă brusc punctul de fixație, când ochii urmăresc un rând imprimat pe o pagină, de exemplu).

Aceste mișcări sunt imperceptibile și au loc de câteva ori pe secundă. Între aceste mișcări, creierul procesează informația vizuală percepută. La bebeluși, perioadele dintre mișcările sacadice sunt mai scurte decât la adulți.

De ce ai impresia că timpul trece mai repede atunci când îmbătrânești

Adrian Bejan crede că există o relație invers proporțională între procesarea stimulilor și percepția trecerii timpului. Așa că, atunci când ești tânăr și experimentezi foarte mulți stimuli, totul ți se pare nou, și timpul pare că trece mai încet. Pe măsură ce îmbătrânești, producția de imagini mentale încetinește, iar asta îți dă percepția că timpul trece mai repede.

Oboseala influențează și ea aceste mișcări sacadice și astfel se creează suprapuneri și pauze în aceste mișcări oculare care duc la semnale încrucișate. Un creier obosit nu poate transfera eficient informațiile atunci când încearcă în același timp să și înțeleagă informațiile vizuale.

Asta poate explica performanța scăzută a sportivilor atunci când sunt obosiți. Puterea de procesare este încetinită și sincornizarea nu mai este bună. Ei nu pot vedea sau nu pot răspunde rapid unor situații noi.

Un alt factor care contribuie la percepția timpului este modul în care creierul se dezvoltă. Pe măsură ce creierul și corpul cresc și devin mai complecși și apar mai multe conexiuni neuronale, căile pe care informația călătorește sunt din ce în ce mai complicate. Ele se ramifică ca un copac și aceste schimbări ne influențează percepția asupra timpului.

Într-un final, degradarea creierului are un efect asupra acestei percepții. Studiile arată că mișcările oculare sacadice la vârstnici au perioade de latență mai mari.

Timpul în care creierul procesează informația vizuală devine mai lung, ceea ce face mai dificil pentru oamenii în vârstă să rezolve probleme complexe. Ei „văd” mai încet, dar timpul pare că trece mai repede, este de părere Bejan.

Adrian Bejan a devenit interesat de acest subiect în urmă cu jumătate de secol când juca baschet. El a observat că timpul încetinea atunci când era odihnit și că astfel putea să joace mai bine. De asemenea, el putea prezice performanța echipei sale într-un joc bazându-se doar pe ora la care era programat meciul.

„Meciurile de dimineață, de la 11 AM, nu erau bune. Meciurile de după amiază și seara erau mult mai bune. La 11 încă nu ne trezisem și nu mai zic de ceea ce făcea fiecare cu o noapte înainte. Știam că meciurile din deplasare după călătorii lungi vor fi proaste și că cele de acasă vor fi bune”, explică el.

Percepția ta asupra timpului poate se schimbă de-a lungul anilor, dar Bejan spune că putem schimba acestă percepție dacă dormim bine și dacă trăim sănătos. Astfel ai putea, într-un fel, să încetineșt acel timp al minții.