La vârsta la care mulți se bucură de pensie și de liniștea căminului, Lucă Muraru, un fost artist cunoscut în Iași și împrejurimi, își câștigă zilnic pâinea cu chitara în mână, pe trotuarele orașului. Deși a fost un nume apreciat pe scena nunților și a restaurantelor din Moldova, Lucă este astăzi nevoit să cânte în stradă din cauza unei pensii modeste care nu-i permite un trai decent.
Originar din Podu Iloaiei, Lucă Muraru a crescut cu sunetul tobelor și al chitarei, instrumentul care l-a consacrat și i-a adus cele mai multe aplauze.
„Eu cânt de la vârsta de 9 ani, sunt din Podu Iloaiei, dar locuiesc la Iași de 60 de ani”, spune cu mândrie bărbatul, rememorând începuturile sale muzicale.
Fără să provină dintr-o familie de artiști, Lucă și-a croit singur drumul în muzică, iar talentul său i-a deschis ușile restaurantelor și ale scenelor locale. În perioada de glorie, a fost nelipsit de la Bolta Rece, un local celebru din Iași, unde a cântat timp de aproape 12 ani.
„Am fost și barman vreo 4 ani, apoi am fost 6 ani la Bolta Rece. După ce am cântat, am fost angajat ca muncitor. Dacă nu aveam ce să fac acasă, mai stăteam și mai ajutam pe acolo”, își amintește cu nostalgie.
Viața lui Lucă a luat o turnură dureroasă odată cu ieșirea la pensie. Deși a muncit o viață întreagă, suma pe care o primește lunar este de doar 1.520 de lei.
„Cânt pe stradă, pentru că am o pensie mică. Până anul trecut, aveam 1.175 de lei. Am fost de multe ori la Casa de Pensii, dar nu s-a schimbat mare lucru”, explică Lucă, care a început în urmă cu șapte ani să cânte pe străzile Iașului pentru a-și suplimenta veniturile.
În prezent, poate fi văzut adesea pe Strada Palat, în zona Hotelului Moldova, unde atrage trecătorii cu sunetul chitarei și vocea sa caldă. Într-o zi obișnuită, strânge 30-40 de lei, dar în vremuri mai bune ajungea chiar și la 100 de lei pe zi.
„Se oprește lumea pe stradă, dar e greu acum pentru toți cu banii”, spune el cu o resemnare tristă.
Dincolo de lipsurile financiare, Lucă poartă cu el și povara singurătății. După o despărțire de soție petrecută în urmă cu patru decenii, viața i s-a schimbat radical. Are doi copii, un băiat și o fată, din relații diferite, dar nu mai are legături cu niciunul dintre ei.
„Trăiesc singur, am 40 de ani de când m-am despărțit de soție. Cu copiii nu vorbesc. Fata are 50 de ani și băiatul vreo 35 de ani”, mărturisește cu durere.
Lipsa sprijinului familial îl apasă, dar nu-l doboară. Muzica a rămas ancora lui, motivul pentru care se trezește în fiecare dimineață și își pune chitara în spate, pregătit să ofere o părticică din sufletul său celor care trec pe lângă el.
Cântatul pe stradă nu este lipsit de riscuri. De mai multe ori, Lucă a fost victima hoților care i-au furat cutia cu bani.
„Este și periculos să cânți pe stradă, sunt unii care îți fură cutia cu bani. Am pățit de vreo 3-4 ori asta”, povestește el.
Cu toate acestea, nu a renunțat. Merge înainte, cu chitara și zâmbetul său, alimentat de aplauzele și recunoștința sinceră a trecătorilor.
Lucă nu se plânge. Dincolo de greutăți, consideră că a avut o viață frumoasă ca muzicant. „O viață excelentă este cea de muzicant”, spune el, adăugând că printre piesele lui preferate se numără „Dragoste la prima vedere” de Ilie Micolov. Cântă muzică veche, ușoară, pe care puțini o mai aduc astăzi în fața publicului.