Tunelul necunoscut pe care l-a avut Nicolae Ceaușescu. A dat ordin să se sape direct în munți

Nicolae Ceaușescu era recunoscut pentru cultul personalității și ca un megaloman. Pintre multele sale nebunii a existat și un proiect îndrăzneț. Acest proiect ar fi putut fi la fel de spectaculos ca și Transfăgășanul, una din cele mai impresionante șosele din lume.

Tunelul necunoscut pe care l-a avut Nicolae Ceaușescu

În 1977, în plin Război Rece, Ceaușescu voia cu orice preț să devină o putere în această parte de lume. Și pentru a face acest lucru avea nevoie de infrastrctură, de construcții solide și de un plan de acțiune. Așa că, alături de ceilalți membrii ai C C, demarează un plan nebunesc. Planul, pe hârtie, era acela de a duce apa curată din Munţii Făgăraşului înspre sudul ţării, cu precădere la Bucureşti.

Nicolae Ceaușescu avea planuri de sistematizare a zonei

Oamenii locului spun că la acest proiect, care era de fapt un tunel imens, s-a lucrat nu mai puţin de 23 de ani. Aproape 800 de oameni au spart în munte pentru a duce la bun sfârșit planul lui Nicolae Ceaușescu. Dacă, din curiozitate, ajungeți în Munții Făgăraș, veți găsi în jur de 12 kilometri de tunele subterane săpate pe versanţii Făgăraşului la peste 1.000 de metri altitudine. Gurile lor betonate se văd la Sebeş şi la Berivoi.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, , la 17 ani de când s-a mutat în America

Cum arată Ștefan Hrușcă acum, la 67 de ani. Artistul este de nerecunoscut

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

”Lucrările propriu-zise au început un an mai târziu, în ’78. S-a lucrat intens până în ’92. Au fost oprite o vreme, iar din ’93 au început iar şi au continuat cu întreruperi până prin anul 2000”, mărturiseşte ing. Gheorghe Comşit de la Ocolul Silvic „Pădurile Făgăraşului”.

A dat ordin să se sape direct în munți

Tunelurile erau săpate adânc în munte, prin acestea urmând să treaca apa, colectată din pâraie, spre a fi transportată spre lacul Pecineagu, de pe râul Dâmboviţa, jud. Argeş. Tot proiectul, așa cum și-aduc aminte cei care mai sunt în viață, trebuia să aibă 30 de kilometri liniari prin care s-ar fi colectat apa.

”Tunelul începe de la râul Berivoi de la cota 1200 metri şi merge spre Sebeş, unde coboară la 1150 metri. De acolo continuă până la capătul drumului forestier şi se opreşte. La câţiva metri distanţă porneşte altul care duce până la pârâul Neamţului tot în zona Sebeş. De la pârâul Neamţului porneşte o galerie care trebuia să ajungă la lacul Pecineagu. Ar mai fi fost cam 800 de metri de săpat şi galeria ar fi străpuns lacul. În total sunt cam 12,5 kilometri săpaţi prin munţi”, explică ing. Gheorghe Comşiţ.

Nicolae Ceaușescu își dorea uraniu

Multă lume s-a îndoit și atunci, și mai ales acum, că Ceaușescu voia acele tunele, atât de adânc săpate, doar pentru colectarea apei și ducerea ei către București. Așa cum spuneam la început, Europa acelor ani era într-un război tacit, al spionajului. Ba mai mult, marile puteri, URSS și SUA era în pragul dezvoltării unor noi capabilități nucleare. Ceaușescu, public împotriva URSS-ului și a noii ideologii, decide că este momentul ca România să-și facă simțită prezența. Astfel că, zvonurile, dar și faptele, duceau și duc și satăzi spre cu totul alte obiective, legate de acele tunele.

Se știe de foarte mult timp, câ în zona Munților Făgăraș, adânc în munte, se găsesc zăcăminte de uraniu, necesare construcției capabilitășilor nucleare. Ceaușescu pare-se că-și dorea foarte tare că România să devină, mai devreme sau mai târziu, o astfel de forță. De-aici și planul nebunesc și megaloman din Munții Făgărașului.