Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ion. Azi e ziua Țonțoroiului: ce trebuie să faci

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ion. Azi e ziua Țonțoroiului: ce trebuie să faci
Tradiții și Obiceiuri de Sfântul Ion. Credințele poporului român/ Foto: Petre Dadu

După Bobotează, creștinii de pretutindeni îl prăznuiesc pe Sfântul Ion. Sărbătoarea este prilej de petrecere pentru aproximativ două milioane de români. Tradițiile și obiceiurile legate de această zi.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ion. Credințele poporului român: Iordănitul/Țonțoroiul

Sfântul Ion este ultima sărbătoare din seria celor de iarnă. În fiecare an, după Bobotează, este prăznuit soborul sfântului Ion Botezătorul. Această zi este una de bucurie, iar cine nu se veselește acum, va fi trist tot timpul anului. Unii oameni serbează cu fast ziua de Sfântul Ion pentru ca Domnul să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice. Conform tradiției populare, în această seară, femeile sunt cele care trebuie să se veselească, iar bărbații mai puțin.

Tot azi există obiceiul iordănitului femeilor, o sărbătoare a nevestelor, unde se adună toate la o gazdă, aduc alimente și băutură, apoi petrec până dimineața. Un alt obicei este iordăneala. Tinerii care au luat Agheasmă Mare de la biserică de Bobotează se opresc în dimineața zilei de Sfântul Ion la un lăcaș de cult și, după terminarea slujbei, stropesc fiecare enoriaș aflat la slujbă. Oamenii iordăniți trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Iordănitul, cunoscut și sub denumirea de Țoronțoi sau Țonțoroi, presupune ca femeile măritate să ia pe sus bărbații ori fetele tinere și să le ducă la râu pentru a le stropi cu apă. Cu toții se strâng apoi și stau împreună până dimineață, vorbesc, se bucură de merinde și dansează.

Scăldatul Ionilor

„Udatul Ionilor, care se practică în fiecare an de Sfântul Ion, marchează încheierea sărbătorilor de iarnă. Avem de-a face cu ceea ce în unele părți se cheamă spartul cuții, care înseamnă dezmembrarea cetei de feciori. În spațiul românesc, în genere, și în spațiul transilvan, îndeosebi, tinerii care au împlinit 18 ani se organizează în cete de feciori. Ei încearcă să preia ceea ce noi numim legatul cultural al unei comunități.

În urmă cu o lună, de Sfântul Nicolae, își aleg liderii și încep să meargă la colindat. Menirea cetei de feciori este aceea de a colinda întreg satul, de a ura și felicita fiecare gospodărie în parte. Până acum au avut o perioadă de învățare a colindelor, a dansurilor. După ce urează, organizează toate petrecerile tineretului din comunitatea respectivă”,  a explicat prof. univ. dr. Ilie Moise în cadrul unui interviu pentru matianlul ”Ce bună-i dimineața!”, de la Antena 1 Sibiu.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI